27 decembrie 2013

Suntem în a treia zi de Crăciun în care se sărbătoreşte Sfântul Ştefan. Le urez tuturor celor care poartă numele acestui sfânt, La mulţi ani şi sănătate.
Astăzi, din punct de vedere astrologic, Soarele este în sextil cu Nodul Nord iar Jupiter în mişcare aparent retrogradă în cuadratură cu Vesta aduc momente destul de interesante, căci ne obligă să vedem viaţa dintr-o altă perspectivă. Spun acest lucru deoarece cumva fiecare dintre noi simte înlăuntrul fiinţei sale că ar trebui să schimbe ceva, că există o direcţie de urmata, alta decât cea ştiută până acum, că sunt de luat decizii, evident amânate sub pretextul sărbătorilor de iarnă.
Să nu uităm că Mercur se apropie de conjuncţia superioară cu Soarele, iar Marte de conjuncţia cu Jupiter retrograd, ambele aspecte se vor petrece în contextul activării extrem de intense a Crucii cardinale, mai ales Mercur este extrem de activ şi produce multe mişcări atât la propriu cât şi la figurat. Chiar dacă în semnul Capricornului este mai concret, mai pământean, adierea lui este resimţită din plin. Mercur este echivalentul aerului, aerul fiind un element extrem de fin, este umed şi cald, mai greu decât focul şi mai uşor decât pământul şi apa. Este cauza respiraţiei şi a vorbirii, fără de culoare, adică nu are prin natură culoare, este limpede şi transparent. Are capacitatea de a primi lumina. Serveşte celor trei simţuri ale noastre, căci prin el vedem, auzim, mirosim. Are capacitatea de a primi căldura şi frigul, uscăciunea şi umiditatea. Toate mişcările lui spaţiale sunt în sus, în jos, în afară, înăuntru, la dreapta, la stânga şi mişcarea circulară. Aerul nu are în sine lumină, ci este luminat de soare, luna, stele şi foc, în acest fel căpătând nuanţa dată de fiecare în parte. De aceea conjuncţia Soarelui cu Mercur, apoi a lui Pluton şi apoi cuadraturile pe care acesta le face cu Uranus, Marte dar şi opoziţia cu Jupiter şi Lilith, fac ca nuanţele mercuriene ale luminii şi gândurilor noastre să fie complet diferite şi greu de coordonat. Vântul este o mişcare a aerului. Sau: vântul este un curent de aer, care-şi schimbă numele după deosebirea locurilor de unde suflă. Aerul are locul lui. Căci locul fiecărui corp este conţinutul lui. Si ce altceva conţin corpurile daca nu aerul? Sunt diferite locuri de unde se face mişcarea aerului şi de la care vânturile îşi capătă numele. Toate vânturile sunt în număr de douăsprezece – interesant căci acestea sunt în acelaşi număr ca şi semnele zodiacului – doar că sunt cumva determinate de solstiţii şi echinocţii ca şi denumiri sau direcţii. Se zice ca aerul este stingerea focului sau abur de apă fierbinte. Prin natura sa, aerul este cald. Dar se răceşte în vecinătatea apei şi a pământului, pentru ca părţile de jos ale lui sunt reci, iar cele de sus calde. Din perspectiva celor patru elemente, este foarte interesantă mişcarea lui Mercur, căci se află lângă Soare = focul, într-un semn de pământ – rece, este în opoziţie cu Jupiter – foc, într-un semn de apă – rece, în cuadratură cu Uranus – aer, într-un semn de foc Berbecul – cald dar şi în cuadratură cu Marte – foc într-un semn de aer Balanţa, aşa că Crucea cardinală unde este atât de activ, devine un fel de Roza a vânturilor, care poate foarte uşor să-şi piardă direcţia. Se ştie că Roza vânturilor are unghiuri egale de 11 grade şi 15 minute, care rezultă din împărţirea cercului la 32 – 4 direcţii principale din care rezultă 4 cadrane, date de punctele solstiţiale şi echinocţiale, fiecare dintre ele fiind împărţite la 8. Am scris acestea pentru a avea imaginea mişcării Rozei vânturilor, care reprezintă la nivel subtil mişcarea energiei dar şi fluxul gândurilor şi ideilor noastre care este greu de stabilizat şi controlat.
De aceea aspecte de astăzi vin să ne aducă informaţii subtile necesare pentru a ne ancora şi a folosi această Roză a vânturilor, în sensul de a o folosi noi pe ea, pentru a ne programa activităţile în funcţie de mişcările din jur. Pentru aceasta avem nevoie de multă credinţă dar şi dorinţa de a afla ceea ce avem fiecare de făcut. În plus, în afară de cele două aspecte, astăzi după ora 12.50, Luna este fără direcţie până la 16.00, o perioadă excelentă de meditaţie şi introspecţie personală.
Fiind vineri, ziua lui Venus, poate ar trebui să înţelegem că opusul dragostei nu este ura ci apatia – indiferenţa  faţă de nevoile celor din jur. Fără dragoste lumea ar fi asemenea unei grădini neîngrijite în care nici o floare nu înfloreşte.
De aceea, s-ar putea ca persoana pe care urmează să o întâlneşti să fie un om cu inima frântă, nu ezita să o încurajezi.
Pacea Crăciunului, este prea subtilă pentru a tolera falsul ori somnolenţa ca premise ale reconcilierii. Darul acestor zile sfinte nu s-a ascuns mereu în reflexul destinderii colective, al pasiunii pentru vacanţe scumpe şi vitrine somptuoase. Crăciunul n-a coincis din totdeauna cu euforia sentimentală, consumul abundent şi veselia goală a gregarităţii. Nu există pace fără zbuciumul interior şi pasiune pentru adevăr, într-o neîncetată aspiraţie spre desăvârşire. Singur, confortul ne bine dispune fără să ne facă, automat, mai buni.
Spun toate acestea pentru că de câteva zile simţim extrem de intens cuadratura dintre Pluton şi Marte în curs de formare, care în general ne aduce o tendinţă de a exagera în tot ceea ce spunem sau facem, ceea ce implicit aduce suferinţă, nemulţumire, pierderi. Este o forţă puternică, determinată de teama de a nu pierde ceva sau pe cineva, este cumva ceea ce ne determină să fim mai vigilenţi decât deobicei, dar nu la acţiunile noastre ci la cele ale celor cu care intrăm în contact. De aceea cuvântul nechibzuinţă poate suna foarte aproape de felul în care reacţionăm, iar atitudinea este risipitoare în orice fel de gânduri sau sentimente. Energia pe care o simţim ar trebui să o orientăm spre interiorul fiinţai noastre, spre cercetare şi viaţă spirituală.
 
ORA PLANETARĂ A LUI VENUS
Nu există nici o experienţă umană fără necazurile sale la un moment dat sau fără fricţiuni la un altul. Primele se ivesc din acel element al destinului ce înconjură libertatea umană, iar celelalte din acel element de egoism ce înconjură relaţiile umane.
 
GRADUL SABIAN AL ZILEI – 6 CAPRICORN
ZECE BUŞTENI ZAC SUB O GALERIE CU ARCADE DUCÂND SPRE PĂDURI ÎNTUNECATE
Faptele vieţii tale îţi pavează drumul spre ceea ce te aşteaptă. În majoritatea cazurilor, drumul poate fi la vedere, dar nu şi ţinta de la capătul lui. Mulţi oameni ştiu ce şi-ar dori, dar fiindcă ei nu cred ferm în împlinirea dorinţelor lor, nici viitorul nu le este clar, şi merg înainte, în necunoscut, fără să realizeze că viitorul fiecăruia depinde numai de ceea ce a făcut în trecut, şi mai ales de ceea ce face el în prezent.
 
GRADUL SABIAN AL LUI VENUS – 28 CAPRICORN
O COLIVIE MARE CU PĂSĂRI DE CURTE
Rolul pe care ţi-l asumi în viaţă nu trebuie să te limiteze doar la condiţiile în care îl poţi juca bine. Întotdeauna poţi privi dincolo de gratiile coliviei tale, şi daca la un moment dat uşa coliviei se deschide, trebuie să ştii să profiţi de momentul de libertate dacă doreşti într-adevăr să ieşi din colivie. Multora le e teamă să iasă din colivia lor, din propriile lor mentalităţi şi concepţii, fiindcă nu au îndrăznit niciodată să privească în afara spaţiului mărginit al propriei lor viziuni. Dar într-o colivie nu poţi zbura liber…

error: Acest continut este protejat !!
Scroll to Top