Această săptămână se află sub influenţa Soarelui, aflat în semnul Gemenilor. Este o săptămână în care vă recomand să meditaţi la acţiunile pe care doriţi să le începeţi, să căutaţi soluţii originale, să căutaţi parteneri sau susţinători, să vă înconjuraţi de oameni cu care aveţi idealuri comune.
Pe orele planetare ale Soarelui, mai ales duminică cereţi ajutor divin, cereţi sprijin, rugaţi-vă pentru a reuşi sau pentru a afla dacă proiectele voastre sunt în rezonanţă cu legile universale. Dorinţa de a rezolva propriile probleme ne poate da o tentă de egoism, sau de exprimare plină de vanitate, ceea ce îi poate determina pe cei din jur să se simtă frustraţi sau nemulţumiţi.
Dacă ne vom comporta asemeni Soarelui, radiind căldură şi lumină în jurul nostru, necondiţionat şi vom fi plini de înţelegere, dornici de a ajuta , lăsându-ne timp să ne ocupăm şi de propria persoană, vom avea la sfârşitul săptămânii un bilanţ extraordinar.
Chiar dacă săptămâna nu are multe evenimente astrale importante, se anunţă destul de armonioasă, având mai multă încărcătură energetică spre sfârşitul ei.
Apoi, din punctul meu de vedere, este una dintre cele mai interesante săptămâni ale acestui an, pentru că odată cu ea încep să se detensioneze, aparent, lucrurile. De fapt este prima săptămână în care pot să spun că ne aflăm ca după o stare de alertă, de exemplu, ca după informaţia că avem o boală, un furuncul, şi am făcut tot ce se putea să reglăm sau să echilibrăm situaţia, ceea ce a produs o maximă concentrare; ceea ce rămâne este doar să vedem efectul acestor eforturi, pentru că tot ceea ce era de făcut s-a făcut. Aceasta nu diminuează însă forţa cu care s-au concentrat energiile în interiorul lui, forţă care-l va face să irumpă, într-un mod nebănuit şi netăgăduit, este cumva liniştea dinaintea furtunii.
Deoarece Soarele guvernează această săptămână putem vorbi de două aspecte, unul prin care vom dori să rezolvăm problemele cu orgoliu şi fără întârziere, suntem dornici de a ne pune în valoare şi a materializa lucruri, pe de-o parte, pe de altă parte, este vorba de o energie peste care nu putem trece, este ceva ce nu ţine de noi, iar singurul lucru constructiv pe care-l putem face este să aşteptăm, să lăsăm lucrurile să se manifeste. Este o perioadă în care ar trebui să ne conştientizăm adevărata valoare şi calităţile, dar nu egotic, cum avem tendinţa, înţelegând acum mai mult ca oricând, că aşa cum sunt rădăcinile sunt şi florile.
Aspectul cel mai important al acestei săptămâni este Luna Nouă din semnul Gemenilor, care se formează pe 28 mai la ora 21.41. Practic odată cu această Lună Nouă se vor declanşa rezolvări importante, se vor iniţia acţiuni rapide sau vom fi puşi în faţa faptelor împlinite. În plus Neptun aflat în cuadratură cu cele două luminarii va aduce în lumină anumite evenimente mai vechi, va genera acţiuni destul de subtile, subversive, ne va influenţa modul de a înţelege şi claritatea de a vedea adevărul.
Mercur şi Venus îşi vor schimba semnele pas la pas, astfel Mercur părăseşte domiciliul şi trece în semnul Racului, iar Venus intră în propriul domiciliu semnul Taurului. Prin aceste ingresuri, practic se vor accentua problemele de comunicare, discuţiile contradictorii devenind frecvente, în schimb simţul practic şi felul în care ne punem în valoare va fi remarcabil.
Energia fizică este mai bună, mai ales pentru că reuşim să ne ordonăm, să ne organizăm şi să fim mai eficienţi, Soarele în trigon cu Marte, mai ajută la aplanarea conflictelor mai vechi, de fapt această săptămână fiind una a negocierilor şi contactelor.
În acest sens, evenimentele din viaţa particulară care s-au declanşat în jurul datei de 1 martie 2014, vor primi răspunsurile aşteptate iar de joi vom avea energia necesară pentru a acţiona, sub impulsul evenimentelor, nevoiţi cumva, pentru a ne lămuri, pentru a finaliza. Ne vom putea simţi împovăraţi şi singuri, sau dacă ne-am grăbit să tragem concluzii sau nu am avut răbdare în acţiunile întreprinse, acum vor apare amânări sau dificultăţi.
Această săptămână ar trebui să fie pentru noi un bun prilej de a deveni mai înţelegători şi buni, mai înţelepţi, ascultându-ne sufletul.
Este posibil, să încercăm să ne impunem punctele de vedere, să fim mai tentaţi să ne urmăm doar ego-ul, în acest caz fiind orbiţi de dorinţele personale, minimalizând relaţiile cu ceilalţi pentru a ne atinge scopurile cu orice preţ.
Cel mai potrivit în această săptămână este să fim mai buni şi creativi, să încercăm să ne conştientizăm defectele şi treptat, treptat să le modificăm. Trebuie să insistăm şi să fim atenţi cum ne raportăm la ceilalţi.
Marţi se sărbătoreşte Sfântul Ioan Rusu, un mare vindecător, rugăciunile către el rezolvând multe probleme de sănătate. Mucenicia lui l-a făcut vrednic de mari daruri tămăduitoare pentru cei care cred cu toată inima în harismele lui tămăduitoare: el are darul vindecării bolilor de piele, de sânge şi de oase; darul vindecării bolilor şi tumorilor legate de cap; darul de a-i păzi pe călători – mulţi marinari greci îl au ca ocrotitor şi i-au închinat şi construit paraclise; darul mijlocirii între părinţii şi copiii sau tinerii care se află în neînţelegeri şi certuri.
Joi este Înălţarea Domnului, în popor există credinţa că se înalţă şi sufletele celor adormiţi, iar sufletele rătăcitoare devin strigoi, de aceea în această zi se practică ritualuri de apărare, se fac pomeni, sunt culese şi sfinţite plante despre care se crede ca au proprietăţi magice (leuştean, alun, paltin); se vopsesc ouă roşii şi în această zi se spune: Hristos s-a înălţat!
Când intilnesti un om, spune-i in secret, cu vorbele tale, cu mintea ta, asa cum poti: „te iubesc”… Poate ca iti vei spune „Dar nu-l iubesc pe vecinul meu artagos… este imposibil sa iubesc un om care-mi face rau… Sau este imposibil sa iubesc o batrinica pe care nu o cunosc, or pe trecatorii pe care – poate – nu-i voi mai intilni niciodata”. Si este adevarat.
Tu nu simti ca-i iubesti pe acestia. Nu simti ca-i iubesti pe aceia implicati intr-o relatie conflictuala cu tine. Mai degraba ti se pare ca ei te enerveaza, te scot din toata frumusetea inimii si a mintii tale, iti par limitati, ori rau intentionati. Este firesc sa simti aversiune pentru ceilalti când nu ai o comunicare cu ei, ori comunicarea este frânta prin cuvinte si comportamente naucitoare. Este firesc sa te simti enervat, poate chiar sa urasti, poate sa spui vorbe acre. Nu-i nici o eroare in acestea. Toti o facem, au facut-o si sfintii si, poate, la nivel mental sau emotional si inteleptii mai scapa prin… coclaurii acestor trairi. Faptul ca si lor li se intâmpla te poate incuraja catre dorinta de a te schimba si a-i spune celuilalt, oricine ar fi el, doar cu mintea, cu inima, in secret: „te iubesc, te iubesc, te iubesc”…
Spune mereu „te iubesc” si fa aceasta in ascuns, fa-o mai ales atunci când ceilalti te necajesc. Când nu poti comunica prea bine cu ei. Când ti se pare ca nu esti iubit, când ei te sfideaza, or te descurajeaza. Când incearca sa te zgârie precum pisicile nestiutoare si când iti zdruncina inima sau mintea. In toiul supararii tale aminteste-ti sa spui in ascuns: „te iubesc, te iubesc, te iubesc”. Repeta aceste cuvinte de zeci de ori daca este nevoie. Muta-ti atentia de la conflict si de la ura ta catre „te iubesc”. Chiar daca nu iubesti, chiar daca nu simti asta, repetând-o, o vei simti. Repetând „te iubesc”, se va schimba ceva. Poate nu intotdeauna se schimba din prima clipa. Si nu intotdeauna se schimba in momentul rostirii, desi multi dintre noi vom putea constata si asemenea situatii. Si cazuri in care conflictul se topeste fara a spune nici un cuvânt cu voce tare, afara de „te iubesc-ul” acesta launtric.
Celalalt nu aude cuvintele tale. Le auzi doar tu. Dar, vei fi socat uneori sa vezi cum celalalt „le aude, totusi”… Vei simti alte dimensiuni ale existentei tale când un „te iubesc” launtric pare a fi auzit de cel ce nu-l aude, asa incât el isi schimba atitudinea pe loc. Cel mai mare dar al lui „te iubesc”, repetat in ascuns este, insa, schimbarea ta interioara. Nu mai navaleste peste tine supararea, imbufnarea, gelozia, ura sau deprimarea. Te vei simti liber si eliberat, curat si linistit in tine, capabil sa te concentrezi asupra lucrurilor care-ti cer cu adevarat implicare. Si, când vei observa ca si comportamentele celorlalti se schimba, vei intelege ca ei vroiau sa se simta iubiti, fara a sti ca esti iubit atunci când iubesti. Si tot repetind in sinea ta „te iubesc, te iubesc, te iubesc” se intâmpla o alta minune; incepi chiar sa iubesti.
Caci aceasta este una dintre cauzele sentimentului ca nu putem iubi; simplul fapt ca repetam: „Eu nu cred ca iubesc, eu nu iubesc, nu iubesc…” Spune, deci, te iubesc, fie ca simti sau nu aceasta si vei face un dar minunat lumii si tie insuti. Maria Timuc