Astăzi Luna din semnul Berbecului formează opoziţie cu Saturn şi conjuncţie cu Luna Neagră – Lilith, deci provocările vor fi pe măsura nerăbdării noastre şi a felului în care ne manifestăm egoul. La nivel subtil avem un sentiment profund de abandon, de iubire necondiţionată, de dăruire. Important este să şi exteriorizăm aceste stări cât mai corect cu putinţă.

Este remarcabil şi trebuie să conştientizăm momentele de înţelegere deplină a sensului vieţii noastre. Aici trebuie privite cu foarte mare atenţie întâlnirile pe care le avem, acestea fiind importante mai ales la nivel emoţional, având anume semnificaţii.

Unele zile din săptămână trec fără să fi primit nici un gest de afecţiune din partea cuiva. Asemenea perioade sunt dificile; când bunătatea umană pare să fi dispărut, când viaţa pare să fie doar supravieţuire.

Trebuie să examinăm calea noastră. Trebuie să reaprindem flacăra, şi să încercăm să luminăm viaţa noastră care pare o cameră întunecoasă. Când auzim focul trosnind şi lemnele arzând şi când citim istoria pe care ne-o povestesc flăcările, speranţa se întoarce în noi. Dacă suntem în stare să iubim, vom fi în stare şi să fim iubiţi. E doar o chestiune de timp.

Astăzi este Înălţarea Sfintei Crucii, moment simbolic de înţelegere şi acceptare a sensului vieţii noastre dar şi o încercare de a ne depăşi propria condiţie, apropiindu-ne de Dumnezeu, prin detaşarea de planul material.

Fără Cruce nu exista înviere şi mântuire. Ea este unul din cele dintâi simboluri creştine, reprezentând marele mister al credintei: patima şi moartea, prin rastignirea Domnului Iisus Hristos. Prin cruce s-a omorât moartea, s-a dezlegat păcatul strămoşesc, ni s-a dăruit Învierea şi am redevenit fiii şi moştenitorii lui Dumnezeu. Potrivit lui Guenon, dacă Iisus Hristos a murit pe cruce este tocmai pentru valoarea simbolică pe care crucea o are în sine, şi care i-a fost dintotdeauna recunoscută în toate tradiţiile.Numeroase texte patristice şi liturgice compară crucea cu o scara, cu o coloană sau cu un munte, toate aceste imagini nu sunt altceva decât formule universal atestate ale „Centrului Lumii”. Crucea a fost asimilată Copacului Cosmic, în calitatea ei de simbol al Centrului Lumii, iar acest lucru, ne spune Mircea Eliade, este demonstraţia faptului că „imaginea Centrului” se impunea în mod natural spiritului creştin. „Nimic nu se poate face fără o orientare prealabilă, ca să trăieşti în Lume trebuie s-o întemeiezi, de aceea omul religios s-a străduit să se aşeze în Centrul lumii, echivalent al Facerii Lumii”.

Primul înţeles al cuvântului Cruce este acela al lemnului pe care Domnul şi-a vărsat sângele şi şi-a dat viaţa pentru noi. Numai El, Fiul lui Dumnezeu întrupat, a putut să transforme acest obiect de ocară în obiect de cinstire. Un act generos, unic, dumnezeiesc, a transformat unealta călăilor în unealtă a mântuirii oamenilor, în obiect de cinstire şi de sfinţire. Crucea este semnul Jertfei Mântuitorului!

Al doilea înţeles al Crucii este cel de destin personal. Vorbim de „crucea vieţii”, dar nu în sensul de predestinare („ce ţi-e scris în frunte ţi-e pus”). Dumnezeu a rânduit oamenilor nişte coordonate în care se înscrie viaţa fiecărui om (timpul când ne naştem, locul, familia, ţara, ş.a.). Dar nu sunt toate acestea coordonatele vieţii unui om. Acesta este doar destinul brut, pe care omul, fiinţă liberă, creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, este chemat să-l perfecţioneze, să-l desăvârşească. „Fiţi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru cel ceresc desăvârşit este!” (Matei 5,48). Suntem chemaţi să facem totul ca să ne desăvârşim, să tindem spre sfinţenie, spre viaţa în comuniune cu Dumnezeu! Acesta este adevăratul destin al vieţii noastre!

Crucea mai înseamnă şi încercările vieţii noastre, suferinţele, durerile, greutăţile şi eşecurile prin care toţi trecem. Ele sunt pietre de hotar care ne călăuzesc spre mântuire. Aşa cum Mântuitorul a îndurat din Iubire atâtea suferinţe pentru noi, oamenii, şi noi suntem chemaţi să acceptăm cu tărie, cu credinţă, cu încredere, toate încercările vieţii noastre. Ele sunt crucea noastră. Fiecare om are crucea lui, care nu seamănă cu a celorlalţi. Este o cruce unică! Şi trebuie să o purtăm.

A-ţi lua crucea mai înseamnă şi altceva: a înţelege şi a accepta că destinul fiecărui om este, în acelaşi timp, pământesc şi ceresc. Avem de împlinit o misiune aici, pe pământ, dar în acelaşi timp trăim pentru viaţa cerească, pentru Împărăţia lui Dumnezeu! De aceea Crucea este interpretată ca o intersectare a axei orizontale a vieţii pământeşti, cu axa verticală a vieţii dumnezeieşti.

De aceea astăzi poate fi o zi în care să medităm la toate acestea şi să ne rugăm pentru a înţelege şi acţiona pentru a ne împlini destinul.

 

ORA PLANETARA A LUI MERCUR

Ai grija la gandurile tale caci ele vor deveni fapte,
Ai grija la faptele tale caci ele vor deveni obiceiuri,
Ai grija la obiceiurile tale caci ele vor forma caracterul,
Ai grija la caracterul tau caci el iti v-a scrie destinul.

 

GRADUL SABIAN AL ZILEI –  22 FECIOARĂ

O HAINĂ REGALĂ CU MÂNECI ÎNCRUSTATE CU NESTEMATE

Viaţa ta este regatul tău, şi nimeni altcineva nu este responsabil pentru ceea ce se întâmplă în acest regat. Bogăţia ta constă în talentele tale, şi dacă ştii să le cultivi şi să ţi le pui în valoare, aceasta îţi va umple inima de bucurii şi viaţa de satisfacţii pe toate planurile. Oare ceea ce arăţi acum celorlalţi este ceea ce ai tu mai de preţ?

 

GRADUL SABIAN AL LUI MERCUR – 9 FECIOARĂ

UN PICTOR EXPRESIONIST CREÂND UN TABLOU FUTURIST

Imaginaţia ta este cea care îţi modelează viitorul. Culorile în care îţi imaginezi lumea sunt cele care vor da nota realităţii tale. Foloseşte culori vii, luminoase, imagini pline de bucurie, dacă vrei o viaţă luminoasă şi bogată. Ai toată libertatea să modelezi cum vrei imaginea pe care o oferi lumii, dar nu uita că este însăşi imaginea vieţii pe care ţi-o făureşti.