Este o zi prin excelenţă spirituală, în care putem în linişte să medităm, să planificăm, tot ce vom face în următoarea săptămână.

Ziua este destul de rece şi aşa cum spune tradiţia, este umedă şi ceţoasă, semnificând un moment de retragere în interiorul fiinţei noastre. Aşa cum spun tradiţiile trebuie să ne facem ordine în gânduri şi în suflet, să ne eliberăm de ură şi răutate şi să adoptăm soluţii pentru anul care se deschide în faţa noastră, dar numai după ce am făcut această purificare interioară.

Luna în semnul Gemenilor este în semicuadartură crescătoare cu Jupiter şi Lilith, obligându-ne să încercăm să ne eliberăm de frică şi moţiile negative, vindecându-ne rănile sufleteşti, cu o mai mare uşurinţă decât deobicei. Tot astăzi Luna atinge Nodul Sud, fiind evident în opoziţie cu Nodul Nord, ceea ce semnifică în plus, că este momentul să înţelegem greşelile trecutului, să le acceptăm şi să încercăm să depăşim momentele dificile, conştientizând că fac parte din trecut şi nu trebuie să ne marcheze prezentul.

Astăzi este Boboteaza, o sărbătoare creştină cu semnificaţii foarte subtile, fiind momentul în care ar trebui să ne dedicăm spiritului o mare parte a timpului nostru. Totodată astăzi se încheie şirul sărbătorilor magice ale Crăciunului, fiind momentul în care sufletul nostru este renăscut şi trebuie botezat, pentru a începe cu bine un nou an.

In ziua de Boboteaza are loc sfinţirea apei, în timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, şi astazi, cu multa atenţie, în fiecare comunitate. Locul de desfăşurare a slujbei se alege împreună cu preotul satului, de obicei într-un spaţiu mai larg – unde să fie cel puţin o fântână – în imediata vecinătate a unei ape curgatoare, în gospodaria unui om sau în curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se pune în vase mari de lemn şi, tot acum, se taie, la râu, o cruce mare de gheaţă( evident dacă există gheaţă). În jurul acestei cruci sau în jurul crucii care se afla in mod normal în curtea bisericii, se desfaşoară întreg ceremonialul religios, la care participă toata suflarea comunităţii.

După slujba de sfinţire a apei, transformată în agheasmă, fiecare sătean îşi ia apa sfinţită în vasele de lemn sau de sticlă cu care a venit de acasă. Pe drumul de întoarcere ei strigă „Chiraleisa”- pentru belşugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului şi pentru creşterea cât mai mare a cânepii – şi toarnă câte puţina agheasmă în toate fântânile întâlnite în cale. Odată ajunşi acasă, oamenii sfinţesc cu agheasma şura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livadă, casa şi interiorul casei.

Boboteaza cumulează elemente specifice de reînnoire a timpului calendaristic, la riturile creştine adăugându-se practici populare de purificare a spaţiului şi de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegaţii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secăluşelor, şi aprindeau focurile de Bobotează. Rugul era făcut din vreascuri şi frunze uscate strânse de feciori cu o zi înainte. Tinerii cântau şi dansau în jurul focului şi săreau peste foc, atunci când acesta se mai potolea, în credinţa că vor fi feriţi, astfel, de boli şi de păcate. La plecare, fiecare lua cărbuni aprinşi cu care, odată ajunşi acasă, afumau pomii din livada în scop fertilizator. De asemenea, înconjurau casa cu pulberea folosită ca încărcătura pentru secăluşe crezând că, în acest fel, casa va fi ferită de primejdii, mai ales de trăsnete.

În cele trei zile, cât ţine Boboteaza în Bucovina, există sate în care vecinii, prietenii şi rudele obişnuiesc a se colinda reciproc, după cum există comunităţi în care, în aceste zile, reapar mascaţii. Tinerii, mascaţi în babe şi moşnegi, colindă mai ales pe la casele unde se găsesc fete de măritat, obiceiul fiind o reminiscenţă a cultului moşilor şi strămoşilor precum şi a unor vechi practici fertilizatoare. În unele părţi ale ţării se merge cu Capra.

 

ORA PLANETARĂ A LUI VENUS

Trăieşte acum, chiar acum. Apreciază şi iubeşte acum. Acţionează acum, căci peste un minut ar putea fi prea târziu. Fii acum. Fii prezent. Savurează ceea ce simţi. Bucura-te de răsăritul soarelui şi apreciază măreţia spiritului care te-a trezit şi-n dimineaţa aceasta. Iubeşte perfecţiunea spiritului care te îmbrăţişează şi-n somnul din noaptea aceasta.
Adesea, evenimentele nefericite ne aduc aminte că am uitat să trăim şi să ne simţim fericiţi. Când eşti prezent în viaţa proprie, viaţa este prezentă în tine, de asemenea. Când te simţi viu în clipa aceasta, clipa devine vie în tine. Şi-n clipa aceasta vie nu ai prea mult timp pentru Ego-ul tău. Nu ai timp să-ţi baţi capul cu întrebări aiuritoare, ori cu explicaţii sofisticate. Fiindcă atunci eşti grăbit să simţi, să guşti, să fii chiar acolo unde eşti, să savurezi prezenţa ta în viaţă ca pe o prăjitură ne mai întâlnită. În clipa aceea nu te mai îngrijorezi: „ce-o fi mâine? De ce-o fi fost acel lucru ieri? Ce să fac?”. Atunci, pur şi simplu, ştii. Când eşti prezent, ştii ce să faci. Când eşti în clipa de acum, simţi şi adierea gândului divin atingându-ţi sufletul. Devii sensibil la orice mişcare şi intri în mişcarea acestui întreg, conţinut în clipă ca într-un univers infinit.

 

GRADUL SABIAN AL ZILEI – 16 CAPRICORN

CURTEA ŞCOLII PLINĂ CU BAIEŢI ŞI FETE ÎN UNIFORME DE GIMNAZIU

Diferitele faze ale vieţii noastre sunt tot atâtea momente în care avem lucruri de învăţat. Pentru asta, îmbrăcăm „uniformele” rolurilor pe care ni le-am asumat, şi ne conformăm unor reguli sau unor idei care ne permit să învăţăm în pace şi eficient lecţiile respective. Dar nici un moment nu trebuie să uităm că, dincolo de toate aceste aparenţe şi situaţii trecătoare, ceea ce ne va rămâne în final este doar ceea ce învăţăm, adică lucrurile cu care ne îmbogăţim sufletul.

 

GRADUL SABIAN AL LUI  VENUS – 21 VĂRSĂTOR

O FEMEIE DEZAMĂGITA ŞI ÎNŞELATĂ, ÎNFRUNTÎND CURAJOS O VIAŢĂ CE PARE GOALĂ

Atunci când simţi că pierzi controlul situaţiei şi eşti dezamăgit de ceea ce se întâmplă, aminteşte-ti că este un moment în care trebuie să-ţi găseşti resurse noi pentru a-ţi urma calea. Eşecul nu este atât o pedeapsă pentru greşelile tale, cât un îndemn pentru a încerca o soluţie mai bună, o atitudine mai constructivă. Chiar dacă perspectivele par lipsite de şanse pentru moment, nu te lăsa păcălit de aparenţe şi mergi înainte pe calea ta, care uneori poate să treacă şi prin depresiuni înainte de urca spre culmi.