Astăzi este o zi mai liniştită, Soarele în trigon cu Luna ne face mai plini de viaţă şi bucurie, mai deschişi, mai sensibili. În general este o perioadă în care împrejurările vieţii conduc spre o muncă încrâncenată, apar probleme practice, tocmai pentru a ne perfecţiona. În schimb şansele de câştiguri materiale sunt mai reduse, avem tendinţa dea ne izola, de a fi cu noi înşine. Se dezvoltă austeritatea şi răbdarea dar pot apare de numeroase ori tendinţe egoiste. De aceea este important să folosim ziua pentru a ne evalua la toate nivelele şi a face (a decide de fapt) schimbările de care avem nevoie, numai aşa vom putea scăpa de sentimentul de frustrare.
Marte şi Saturn colaborează astăzi (Marte guvernatorul zilei şi Saturn al săptămânii), ne vor ajuta, vom începe să vedem esenţa jucăuşă şi strălucitoare a luminii din jurul nostru.
Vom învăţa să eliberam controlul minţii şi să urmăm doar cursul luminii, ştiind că ceea ce are loc este pentru binele suprem şi că putem celebra cu recunoştinţă Lumina, Iubirea şi Bucuria care se afla în jurul nostru.
Atunci cand trăim aceste sentimente, permitem şi încurajăm într-adevar materializarea miracolelor peste tot în jurul nostru. Dacă încercăm să controlăm ceea ce se întamplă vom simţi suferinţă şi dacă căutam să ne ţinem strâns de trecut vor apare frâne, piedici, obstacole. Permiţându-i noului să patrundă în viaţa noastră – oricât de riscant ni se pare acum – şi bucurându-ne de miracolele care vin, vom fi în acelaşi ritm cu Universul şi ne vom umple sufletul de lumină.
 
ORA PLANETARĂ A LUI MARTE
De oriunde ai porni, există mereu o perspectivă mai largă, mai înaltă, şi nu trebuie să ai complexe din cauza locului de unde vii. Ai aceleaşi şanse de a fi fericit şi împlinit ca şi ceilalţi, dar fiecare are drumul sau de parcurs, de la originea sa până la ceea ce îl poate împlini complet. Oricât de idealistă ar parea viziunea ta, mergi înainte, pas cu pas, ca să o aduci la realitate.
 În calendarul ortodox, este cinstită Sfânta Varvara.În tradiţia populară, ea este protectoarea copiilor, a mamelor dar şi a minerilor.
O legendă populară povesteşte că Sfânta Varvara stă închisă într-un cărbune tot anul şi numai în această zi reuşeşte să vadă lumina zilei. Din acest motiv, pe 4 decembrie, nu se mai lucrează în mină şi toată lumea petrece. Sfânta Varvara este privită cu mare respect de omul tradiţional: acesta o vede în ceruri fie ca mireasa a lui Iisus, fie a Soarelui, fie sub chipul unei stele care păzeşte luna spre a nu fi răpita de Necurat. Din 4 decembrie, încep o serie de sărbători închinate vărsatului (zilele bubatului), una dintre cele mai temute boli în mediul rural.
De Sfânta Varvara, mamele obişnuiesc să-şi spele copiii cu apa în care pun o icoana şi puţin zahăr, pentru ca faţa copiilor să fie curată ca o icoana. Nu se ţese, nu se coase şi nu se spală rufe.
Femeile care au copii fac doua turte în această zi şi una se pune la streaşină casei. Se spune ca Vărsatul, când trece pe lângă acea casă, se abate, mănâncă din turtă, bea apa şi apoi pleacă înainte, la altă casă. Cine n-a zăcut de vărsat să se ferească de a mânca fructe sau legume, căci va ieşi vărsatul tot aşa de mare ca si fructul mâncat.

GRADUL SABIANAL ZILEI – 13 SĂGETĂTOR
TRECUTUL UNEI VĂDUVE ESTE ADUS LA LUMINĂ
Uneori trecutul ne ajunge din urmă, şi ne arată celorlalţi într-o lumină diferită de ceea ce se poate vedea în prezent. Acesta poate fi un semnal că mai există încă probleme de rezolvat, legate de acel trecut, sau că în acel trecut există resurse încă nevalorificate. Mulţi oameni păstrează din trecut doar amintirile urâte şi resentimente faţă de ce a fost mai greu, dar aceasta nu îi ajută prea mult în prezent, ci dimpotrivă, mai mult le face rău. Experienţa acumulată în viaţă trebuie folosită pentru a ne face viaţa mai frumoasă, iar abilitatea de a folosi în mod pozitiv experienţa anilor trecuţi mai este numită şi „înţelepciune”.
 
GRADUL SABIAN AL LUI MARTE – 14 CAPRICORN
UN BASORELIEF ANTIC SĂPAT ÎN GRANIT RĂMÎNE MĂRTURIE DESPRE O CIVILIZAŢIE MULT TIMP UITATĂ
Lucrurile însemnate din trecut rămân înscrise mult timp sub forma de amintiri solide, în memoria noastră sau în urmele concrete lăsate de ele. Ele ne amintesc, chiar la mii de ani distanta, că omenirea a fost mereu capabilă de lucruri măreţe, care să înfrunte timpul, şi că viaţa noastră merită trăită tot pentru a construi lucruri care să nu dispară la primul semn de furtună. Dar, mai ales, aceste amintiri ne readuc în atenţie lucruri din care avem încă de învăţat.