În primul rând acest aspect este descrescător, el pregătindu-ne pentru conjuncţia ce va avea loc în 18 octombrie, doar că ea se va forma pe semnul de Pământ al Fecioarei.
De aceea este important să înţelegem că activarea excesivă a Focului din această perioadă, Marte în domiciliu, foarte puternic, în semnul Berbecului, în conjuncţie cu Uranus, Jupiter retrograd în semnul Leului şi Saturn în semnul Săgetătorului, staţionar retrograd, poate genera un fel de rezistenţă extremă, care prost utilizată poate genera tensiuni remarcabile, sau, corect utilizată, poate reprezenta forţa propulsoare a unor noi acţiuni importante. De aceea fiecare dintre noi trebuie să-şi analizeze stările şi trăirile, tocmai pentru a alege ceea ce este constructiv. Spun acest lucru deoarece teoretic aspectul de trigon poate să ne aducă o energie bună, dar care poate fi utilizată sau manipulată destul de uşor de cei din exteriorul nostru.
Apoi Jupiter şi Marte, la ora formării aspectului, formează pe harta astrală, o configuraţie foarte frumoasă, pe care astrologii o denumesc Aripi mari de pasăre. Aşa cum sugerează şi denumirea ea ne aduce posibilitatea de a ne ridica, de a evolua, de a ne autodepăşi, chiar dacă rezultatele materiale, concrete se vor vedea abia în 18 octombrie.
Ceea ce voiam să spun, că dacă ne utilizăm resursele constructiv, energia ne va conduce spre propriul destin, spre creşterea şi aplicarea în cel mai eficient mod a resurselor noastre naturale, care ne conduc la o lărgire a experienţei. Forţa colosală de care beneficiază acest aspect are nevoie de o manevrare atentă, căci ea se aseamănă cu un cal sălbatic care se încearcă a fi domesticit. Totul depinde de îndemânarea călăreţului, de răbdarea sa, dar şi de fermitate şi iubire faţă de acest impact cu energia pură.
Apoi mi se pare foarte interesant felul în care Marte se raportează la Jupiter prin trigon şi la Pluton prin cuadratură crescătoare, căci Jupiter şi Pluton se află în inconjuncţie. Este ca şi cum am putea spune că Marte este motorul, el acţionează şi se alimentează cu energia plutoniană, a puterii, a conducerii, a managementului, dar şi a manipulării şi ascunderii, mai mult sau mai puţin înţelese. Acest motor provoacă sau solicită legea, fără ca ea să fie cumva definită, ceea ce pare pentru moment că generează haos, căci toată lumea invocă acum legea. Doar că legea are propriile ei modalităţi de acţiune, care în principal ne scapă de sub control şi, în acest caz nu se lasă manipulată de forţa plutoniană, pe care o neglijează şi nici măcar nu îi pasă. De aceea asistăm la un efect de domino fără precedent, care îşi va arăta rezultatele extrem de rapid, mai ales la nivel global şi social.
În primul rând aplicarea legii aşa cum se preconizează va genera noi canale de comunicaţii, şi nu mă refer aici la latura tehnică, cu toate că cine ştie…, ci la canale de comunicaţie care sunt esenţiale succesului şi care nu vor putea fi utilizare decât într-un mod plin de sens şi extrem de înţelept. O asemenea comunicare nu este întotdeauna uşoară, pentru că necesită si o acordare biologică care implică voinţa de asociere şi cuprinderea.
Septilul Marte Mercur, ne subliniază ceea ce spuneam mai sus, şi anume nevoia de comunicare, pe alte canale, decât cele obişnuite, pe frecvenţa conştiinţei, fiind nevoie să ne folosim permanent puterea de observare şi analiză intelectuală, de cunoaştere, pentru a înţelege şi utiliza energiile care sunt puse la dispoziţia noastră. Acest aspect ne spune că nu ne mai putem preface că nu ştim sau că nu înţelegem, căci altfel, toată energia declanşată, eliberată acum, va fi folosită eficient de altcineva şi clar că nu interesul şi spre Binele general.
Şi nu în ultimul rând, la momentul formării aspectului, Jupiter retrograd se află în conjuncţie cu punctul Vertex. Vertex este un punct virtual pe hartă, şi, el reprezintă, un punct de trecere forţat, care în contextul unei hărţi de moment, sugerează o perioadă de tranzit iar problemele care se generează acum pot reprezenta momente de evoluţie şi autorealizare. Conjuncţia sa cu Jupiter, subliniază sau mai bine spus întăreşte toate afirmaţiile de mai sus, fiind extrem de important pentru evoluţia umanităţii să înţeleagă experienţele trecute, fără a le repeta, adică fără a permite ciclicitatea ci doar evoluţia în spirală, crescătoare, expansivă.
Majoritatea oamenilor nu conştientizează pe deplin că am fost dăruiţi, cu toţii, cu abilitatea de a ne crea viaţa, împreună cu Universul. Atât de mulţi dintre noi au fost învăţaţi să se mulţumească cu starea de fapt şi nu au fost încurajaţi nici măcar să viseze la o realitate magnifică, transcendentă. Dar speranţele şi visurile noastre sunt înseşi şoaptele Universului, care sădeşte, astfel, un germene; şi care ne îndrumă către actualizarea tuturor potenţialităţilor şi, totodată, înspre valorificarea înzestrărilor noastre. Universul doreşte, cu adevărat, să ne materializeze dorinţele tainice ale inimii; totuşi, ne revine responsabilitatea de a ne cunoaşte şi afirma esenţa visurilor, cu toate notele distinctive; şi de a adresa desluşit, răspicat, cererea aferentă.
Iată ce spune extrem de sugestiv şi frumos Madisyn Taylor:
Modul în care intrăm într-o încăpere este grăitor pentru modul în care ne trăim viaţa. Când păşim în cameră, interesaţi de ceea ce se petrece, dornici să ne implicăm şi percepându-ne drept participanţi activi, care au ceva de oferit, atunci ne-am făcut o apariţie cu adevărat strălucitoare, la reuniune. Când intrăm în cameră cu ochii plecaţi sau cu un zâmbet nervos, atunci ne punem stavile, din diverse motive. Poate că suferim, înlăuntru şi avem nevoie de vindecare, ori ne lipseşte încrederea necesară, pentru a fi cu totul prezenţi în acea încăpere. Şi totuşi, simpla constatare că nu ne manifestăm în mod plenar şi strălucit prezenţa, precum şi viziunea noastră oferind darul deplinei prezenţe, ne pot oferi inspiraţia necesară, pentru a ne regăsi.
Chiar dacă suferim, putem accepta şi participa la acea trăire, pregătiţi să ne implicăm pe deplin în ea şi să asimilăm învăţămintele pe care ni le oferă. Atunci când ne trăim viaţa la potenţialul maxim, participăm activ la fericirea noastră, atingându-ne obiectivele şi, în general, ducând existenţa pe care sufletul nostru şi-o doreşte, cu adevărat. Dacă avem nevoie de vindecare, putem iniţia procesul de căutare a celor care sunt în măsură să ne ajute. Dacă avem nevoie de experienţă, vom găsi locurile şi ocaziile favorabile, care ne vor oferi experienţa necesară pentru a duce la bun sfârşit lucrarea pe care dorim să o înfăptuim în lume. Indiferent ce ne este necesar, trebuie să ne implicăm în căutare iar, când vom fi găsit, în procesul de acceptare. Atunci când săvârşim acest fel de lucrare, devenim fiinţe pline de viaţă, încredere şi pasiune.
Aproape că nu există nimic mai frumos pe lume decât simţământul trezit de trăirea plenară a vieţii. Atunci când reuşim, devenim oameni vii şi capabili de a înfăptui adevărate miracole, atât în propria viaţă, cât şi în existenţele celorlalţi. Trecem prin lume, cu parfumul cunoaşterii că avem mult de oferit, dar şi al dorinţei de a ne împărtăşi darurile.