Acest aspect reprezintă un moment important legat de ciclul Marte Jupiter, care are loc aproximativ la 2 ani. Cuadratura reprezintă o acțiune inițiată la momentul conjuncției, în cazul nostru în 18 octombrie 2015, care a avut loc în semnul Fecioarei și care ne vorbea despre declanșarea unor acțiuni importante legate de creșterea și dezvoltarea fiecăruia dintre noi. Cumva se poate spune că la acel moment au fost generate anumite energii de creștere și dezvoltare, sau de expansiune, eventual au avut loc anumite depășiri ale unor limite, care au generat exces. De la caz la caz se putea vorbi de o susținere sau de o risipă, de o canalizare a unor forțe spre construcție, sau de manipulare. Oricum, la acest moment este o evaluare a acțiunilor declanșate cu aproximativ un an în urmă. Este extrem de important să facem această evaluare, căci ea ne va ajuta să înțelegem cum putem să ne orientăm corect și constructiv energia, să ne revizuim zonele cu pierderi, să ne adaptăm unor situații delicate, sau să ne concentrăm voința pentru a merge mai departe pe Calea personală. Enumerările de mai sus nu sunt alternative ci situații particulare fiecărei persoane, în funcții de acțiunile pe care le-a declanșat acum un an. Cum se spune acum înțelegem consecințele generate de ele și putem interveni spre a corecta. Toate abilitățile noastre ar trebui orientate pentru a ne transforma și a evolua. Rezultatul eforturilor depuse acum, dar și a exprimării voinței se vor vedea în etape, cel mai evident fiind abia în 7 ianuarie 2018, la următoarea conjuncție Marte Jupiter, care va avea loc în semnul Scorpionului, exact pe Punctul mijlociu, al cuadraturii Marte Jupiter, de acum. Cu alte vorbe, decizii pe care le luăm acum, alegerile pe care le facem, au efect evident legat de ciclul deschis în 2015 dar au efect și asupra viitorului ciclu care începe din ianuarie 2018. Este ca și cum am împușca doi iepuri dintr-un foc. De aceea toate acțiunile noastre au un impact extraordinar și extrem de important. Mi se pare esențial să ne interiorizăm, să căutăm răspunsurile adânc, în interiorul ființei noastre, să nu ne mințim, să ne concentrăm doar pe ceea ce este cu adevărat valoros. Supra solicitările, exagerările, pot genera momente de declanșarea ale unor importante probleme de sănătate în viitor. Supra solicitarea apare mai ales atunci când nu facem ceea ce ne reprezintă, iar orice fel de implicare generează consum energetic.

Este interesant de subliniat că avem o concentrare maximă de energie în semnul Scorpionului, odată prin tripla conjuncție Venus Lilith Junona, apoi prin amplificarea energiei din al treilea decan, unde se situează mai multe puncte mijlocii importante Marte/Jupiter, Mercur/Pluton, Soare/Marte și Jupiter/Pluton. Din acest motiv este o nevoie aproape imperioasă de transformare, atât a gândirii dar și a perspectivei din care privim o problemă. Această transformare este precedată de o stare de confuzie, de teamă, de ezitare și disconfort intens la toate nivelurile. În perioade aflate sub semnul confuziei şi al lipsei de obiective clare, în viaţă, atunci când suntem nesiguri încotro să ne îndreptăm, noi afirmăm că „suntem în ceaţă”. Situaţia este similară – comparabilă, în termeni poetici, cu ceţurile aşternute în natură, când avem impresia că nu putem întrezări nici calea ce ni se aşterne în faţă, nici porţiunea de drum pe care am parcurs-o, până acum – tâlcul etapelor existenţiale; de asemenea, ni se pare că nu mai putem regăsi punctul de plecare. Totodată, suntem temători să ne deplasăm cu prea mare repeziciune, fiindcă ne-am putea izbi de ceva învăluit în negurile ce ne împresoară. A ne găsi „în ceaţă”, ne încetineşte, în mod necesar, ritmul, prin limitarea vizibilităţii. Cea mai bună opţiune ar fi să ne oprim şi să aşteptăm risipirea pâclei şi limpezirea văzduhului. Dacă alegem, totuşi, să ne continuăm calea, trebuie să înaintăm lin, cu toate simţurile treze, dibuindu-ne drumul şi ţinându-ne ochii larg deschişi, pentru a nu ne izbi de siluetele care se profilează din valurile pâcloase; în răstimpuri, bizuindu-ne şi pe luminile ori „lămpile de semnalizare” ale celor dinaintea noastră, pe când înaintăm domol, de-a lungul căii. În general, cei mai mulţi dintre noi preferă să zărească drumul ce li se aşterne în faţă, să ştie încotro se îndreaptă, pentru a-şi urma neabătut calea; dar există daruri tăinuite şi în valurile pâcloase, ori în starea de înceţoşare. În răstimpuri, este nevoie de un asemenea obstacol precum pâcla, pentru a ne opri şi a sta neclintiţi, în non-activitate, învăluiţi în pacea lui Acum. În acest moment de inactivitate involuntară, putem scruta înlăuntrul nostru şi constata că sursa stării de înceţoşare se găseşte în străfunduri de suflet; ea ar putea consta într-o problemă de natură emoţională, care se cere vindecată, înainte de a reuşi să purcedem cu toată forţa, înainte. A ne găsi „în ceaţă” ne reaminteşte că, atunci când nu putem desluşi nimic la exterior, noi vom reuşi, totuşi, să facem paşi importanţi, salturi calitative, dacă scrutăm înlăuntrul nostru. De asemenea, negura ar putea să ne înveţe lecţia importantă a continuării drumului cu extremă prudenţă, concentrându-ne întreaga atenţie, urmând îndeaproape informaţiile de ultimă oră, şi fiind pregătiţi să ne oprim, la intervale regulate.
Nu putem anticipa nici când se va aşterne pâcla, nici când se va risipi; dar ne este cu putinţă să ne menţinem centrarea, în toiul vremurilor ceţoase, şi să ne urmăm călăuzirea. S-ar putea s-o găsim fie înlăuntrul nostru, fie în luminile ori „lămpile de semnalizare” dinaintea noastră. Indiferent dacă urmăm luminile călăuzitoare ce ne vor purta dincolo de valurile pâcloase, sau aşteptăm ca o adiere s-o risipească, ori o rază de soare s-o mistuie, ne putem destinde în certitudinea că, într-un fel sau altul, vom purcede din nou la drum, în claritate deplină.