Chiron a intrat în semnul Peștilor pe 9 februarie 2011, și va sta în acest semn până la data de 18 februarie 2019, în acest interval de timp formează cinci conjuncții cu Marte – aproximativ o dată la doi ani; acestea sunt: 25 februarie 2011, 12 februarie 2013, 1 februarie 2015, 17 ianuarie 2017 și 30 decembrie 2018. Ele reprezintă cinci pași, făcuți în cinci etape distincte, pentru a elimina din suflete, resentimente, frustrări, orice fel de rău, care ne afectează energia fizică și starea de sănătate.
Tradiția astrologică spune că Marte acționează la momentul actual, în prezent, el nu are legătură cu trecutul, iar Chiron, la fel, ne vorbește de momentul actual, doar că el este ca un termometru, ia pulsul stării de spiritualitate în care ne aflăm, scrie: repetent, restant, corect, super, și așa mai departe. Doar că el nu se rezumă doar la a lua pulsul, nu face doar o constatare, ci intervine, acolo unde se mai poate, pentru ca fiecare să ajungă pe linia de plutire. Se poate numi vindecare, dar cred că mai corect spus este că el acționează, solicită sprijin spiritual, intervine pentru a ne aduce în fața ochilor, cu litere mari de o șchioapă, situații, oameni, evenimente, prin care să primim sprijin și ajutor pentru a ne restabiliza.
Chiron poate fi asemuit cu un Curcubeu, un pod între Pământ și Cer, în această calitate de intermediar, el încearcă să refacă acest pod, sa-l facă funcțional, căci odată surpat, fiecare dintre noi își consumă extrem de rapid vitalitatea, și este afectat fizic, adică îi este afectată sănătatea. De aceea el este asociat cu Vindecătorul, căci veghează permanent ca fiecare dintre noi să își mențină corectă vitalitatea. În acest an și la această conjuncție Chiron vine să ne învețe cum să ne menținem starea de sănătate prin credință, învățând să ascultăm vocea interioară a sufletului, și înțelegând importanța relației cu Dumnezeu în viața noastră. Ascendentul momentului în semnul Săgetătorului și Saturn în casa I, ne vorbesc despre profunzime, despre maturizare spirituală, despre multe lecții și învățăminte pe care le vom primi în acest an. Chiron, datorită orbitei sale extrem de eliptice, oscilează între Saturn și Uranus, iar, câteodată, când se află la periheliu (distanța minimă față de Soare) se poziționează între Jupiter și Saturn. Când a fost descoperit Chiron se afla la gradul 4 în Taur, care are ca simbol sabian: VASUL DE AUR DE LA CAPĂTUL CURCUBEULUI
Promisiunile viitorului sunt legate de încercări şi obstacole, şi oricât ar părea ele de utopice, până la urmă tot se vor împlini. Atâtea lucruri existente în zilele noastre ar fi putut să pară idei nebuneşti unui om de acum 500 de ani, şi iată că s-au realizat. Lucruri care azi ni se par imposibile, peste 100 de ani probabil vor fi realităţi obişnuite. Nu te limita numai la culoarea zilei de azi, există multe alte culori în univers! Un simbol foarte explicit.
Pe de altă parte la acest grad avem două Părți arabe interesante, la momentul conjuncției, ele ne vorbesc despre tipul de acțiuni care ne vor destabiliza și ne vor consuma vitalitatea, și de care Chiron se va preocupa cu precădere: violențele, mai ales cele de natură psihică și intelectuală și înșelăciunile, minciunile, dilentantismul. Cumva va fi un consum mai mult intelectual, un blocaj informațional deosebit de apăsător și dificultăți în libera mișcare a ideilor, informației, comerțului.
Unul dintre miturile cel mai bine înrădăcinate în societatea noastră este credinţa că evenimentele ne vin din exteriorul nostru, că au o cauză dincolo de noi, uneori mai presus de noi, o cauză independentă de vrerea şi voinţa noastră. Şi mai este şi ideea că dincolo de noi există un responsabil pentru nefericirea noastră, pentru greutăţile şi disperarea noastră. Astfel riscăm să facem cu noi înşine cea mai rea dintre escrocherii: aceea de a nu înţelege că suntem parte activă din tot ceea ce ni se întâmplă, că suntem în acelaşi timp iniţiatorii şi producătorii propriei noastre suferinţe. În această perioadă, până la conjuncția Chiron Marte din 30 decembrie 2018, când va fi concluzia acestor 5 ani, adică vom culege roadele felului în care ne-am utilizat vitalitatea, avem de lucrat aici.
Speranța se cunoaște ca menținând oamenii în viață. Speranța se cunoaște că schimbă viețile oamenilor. Astfel, speranța poate fi foarte puternică. Dintre toate trei nivelurile, Speranța este cel mai eficace instrument al Creației.
Dumnezeu spune că totul este creativ și Speranța este o formă a gândului. Este o modalitate specială de a privi ceva. Este o modalitate de a păstra o temă sau o idee în mintea ta. Este ca și când apeși accelerația, în timp ce cauți să ajungi undeva în cel mai scurt timp cu putință.
Când spunem că “sperăm” să se întâmple ceva, spunem că avem nevoie să se întâmple. Speranța este o formă subtilă de cerere. O speranță este ca o “cerere specială” spre Dumnezeu. A spera este a tânji. Este o declarație a nevoii inimii și acesta este primul nivel al creației. Speranța este buna, dar a Spera nu este la fel de puternic ca și Credința.
Credința este de asemenea o formă a gândului. Și ea este o cale specială și cea mai puternică de a privi lucrurile. Este o modalitate de a–ți menține un subiect sau o idee în minte. Este ca și când ai apăsa pe accelerație o treime – nu e rău, dacă vrei să ajungi undeva în cel mai scurt timp posibil.
Când spunem “credem” că ceva se va întâmpla, spunem ca avem impresia că așa va fi. Credința nu are nimic de a face cu cererea. Credința întrece cererea. Nu este o solicitare speciala trimisa lui Dumnezeu, ci mai degrabă un anunț pentru Dumnezeu ca noi presupunem că cererea ne va fi onorată. Este o declarație a încrederii inimii noastre și încrederea este al doilea nivel al creației.
Cunoașterea este de asemenea o forma gând. Si ea, este o modalitate particulară de a privi lucrurile. Este un mod de a păstra un subiect sau o idee în minte. Este ca și când apeși accelerația până la capăt – îngăduindu-ți să ajungi undeva în cel mai scurt timp cu putință.
Când spunem că “știm” că ceva se va întâmpla, spunem că suntem siguri că așa va fi. Cunoașterea nu are nimic de a face cu presupunerea. Cunoașterea depășește presupunerea.
Nu este o solicitare specială trimisă lui Dumnezeu, nici un anunț făcut lui Dumnezeu despre faptul că cererea noastră va fi onorata. Este o declarație ca cererea nici nu este necesară. Este o declarație a siguranței inimii noastre și siguranța este primul nivel al creației.
A spera înseamnă a tânji ca să se petreacă ceva. A crede înseamnă a avea încredere că el se va întâmpla. A ști înseamnă a nu avea nici o îndoială că se va întâmpla.
Neale Donald Walsch