Acest aspect este unul prin intermediul căruia putem face în viața noastră toate ajustările necesare, premergătoare acțiunii de a ne pune în valoare, de a ne folosim creativitatea constructiv. De aceea este important să fim extrem de atenți la mesajele pe care le primim din exterior, la tot ceea ce simțim, la ideile care ne vin și la gândurile care ne preocupă.

Apoi se poate spune că acest aspect ne pune în acțiune energia personală în scopul de a ne orienta spre aspirațiile noastre, fiind momentul de a elimina tot ce este nociv sau ne produce blocaje, frică sau temeri. Jupiter în mișcare aparent retrogradă în semnul Scorpionului are un cuvânt important de spus, el ne atenționează asupra unor relații care funcționează defectuos, asupra unor idei care produc confruntări, ne sprijină să mediem acele conflicte care din punct de vedere legal nu conduc la nimic constructiv. Mesajele pe care le primim ajung la noi trunchiate, mai mult din lipsa noastră de răbdare în a le înțelege sau descifra. Concret, vom avea intuiţie, vom trăi sentimentul că ştim ceea ce anume avem de făcut, dar din păcate vocea sufletului va bruiată de raţiune, de convenţii şi prejudecăţi, de principii. Spun aceasta deoarece Jupiter este planeta care înlocuieşte ierarhia cu autocraţia politică sau religioasă, noi fiind mult mai înclinaţi, să judecăm, să privim tot ceea ce se întâmplă în jurul nostru prea personal, chiar egoist şi limitativ.

Mercur guvernatorul zilei și al săptămânii, este destul de marțian, așa că există un risc ridicat de a face gafe, de a ne grăbi sau a nu lua deciziile cele mai potrivite. El ne poate crea mici dificultăţi în comunicare datorate în mare parte temerilor de a ne exprima propriile păreri, dar și de a reacționa impulsiv față de cei din jur dacă nu sunt de acord cu noi.

În această zi mai mult decât oricând putem reflecta și trage concluzii profunde la sensul vieții. Fiinţa umană caută, conştient sau inconştient, un sens în viaţa ei. Are nevoie de un motiv de a exista şi în fiecare zi încearcă să-l găsească în tot ce i se petrece, în viaţa familială, socială, profesională. Dar în realitate, nici o reuşită, nici o posesiune materială nu poate să-i dea sensul vieţii, dacă chiar e vorba de un “sens”, iar sensul nu e material, nu putem să-l găsim decât sus, în planurile subtile. Mai jos, nu găsim decât forme. Putem să umplem formele cu un conţinut care e dat de sentiment, de senzaţia pe care o încercăm atunci când iubim un obiect, o fiinţă sau o activitate. Dar sentimentul e trecător, într-o zi sau alta vom simţi un gol şi vom suferi. Trebuie, deci să căutăm un lucru deasupra conţinutului: sensul. Când am atins sensul, posedăm plenitudinea.

Sensul vieţii este recompensa unei munci interioare, răbdătoare, neîntreruptă pe care omul o face asupra lui însuşi. Când a ajuns la o anumită stare de conştiinţă, primeşte din Cer un electron, ca o picătură de lumină care impregnează toată materia fiinţei lui. Din acel moment, viaţa sa primeşte o dimensiune şi o intensitate nouă, evenimentele îi vor apărea cu o nouă claritate, ca şi cum i s-ar fi dat cunoaşterea sensurilor lucrurilor. Şi chiar moartea nu îl mai sperie, pentru că acest electron i-a descoperit imensitatea unei lumi eterne unde nu există pericole, nici tenebre, şi omul simte că deja merge în lumea nelimitată a luminii.

Odată ce a descoperit sensul vieţii, totul păleşte în prejmă, iar necazurile existenţei cotidiene îşi pierd importanţa.