Conjuncţia inferioară Soare Venus – 6 iunie 2012

Probabil că postez destul de târziu acest articol, după ce evenimentele s-au petrecut, dar asta nu înseamnă că s-au încheiat. Spectaculoasă această conjuncţie, ca manifestare pe care am observat-o la cei din jurul meu, am descoperit oameni care chiar au găsit s-au văzut persoana potrivită din punct de vedere sentimental, sau au înţeles valoarea iubirii şi a puterii cuplului, au revenit din rătăcirile de moment, sau pur şi simplu au iertat şi uitat.

Conjuncţiile Soare Venus sunt evenimente spectaculoase, prin forţa lor concretă şi subtilă. Nici această conjuncţie nu face excepţie doar că ea aduce şi ceva în plus: poziţionarea planetei Venus între Soare şi Pământ, practic realizându-se într-un fel, simbolic vorbind, un fel de eclipsare a Soarelui, dar nu de către Lună ci de către Venus. Fără a se numi o eclipsă, acest aspect are practic conotaţia unei eclipse, şi să vedem cum.

Cel care este eclipsat, Soarele, reprezintă personalitatea noastră, iar Venus, care la cel mai simplist nivel reprezintă sentimentele noastre, ne spune că ne simţim răniţi în ego, sau ne este afectat orgoliul, pentru că la nivel sentimental credem că nu suntem apreciaţi, sau că facem prea mult şi primim prea puţin. Nu suntem toţi conştienţi de acest fapt, dar este bine să-l analizăm măcar.

Este bine să analizăm în primul rând ce reprezintă planeta Venus: tot ceea ce ne pune în valoare şi ne ajută să ne exprimăm cât mai potrivit sensibilitatea sufletească – aici sensul de sensibilitate este de simţire – este reprezentat de planeta Venus.

Fiindcă vorbim despre Venus în mişcare aparent retrogradă, atunci trebuie specificat că acest tranzit se referă la o perioadă de staţionare, adică pur şi simplu ne oprim pentru o perioadă din mersul haotic prin grădina sentimentelor noastre, miraţi şi surprinşi de buruienile crescute, uimiţi de aglomeraţia, harababura şi lipsa de estetică în aranjarea florilor în ronduri, de pământul sec, uscat, crăpat, neputincios în a hrăni. Mulţi dintre noi îşi vor sufleca mânecile să rânduiască frumos grădina, alţii se vor gândi să o vândă sau o schimbe cu alta, iar alţii pur şi simplu vor chema un grădinar să readucă ordinea, disciplina şi armonia, în propria lor ogradă. Indiferent de situaţie, nimeni nu va rămâne nepăsător la ceea ce vede şi simte, căci nu prea are cum, fiindcă nu i se permite.

Dacă trecem la analiza completă, atunci la momentul conjuncţiei  – 6 iunie ora 4.09 – Soarele şi Venus se află pe cuspida casei I a momentului, de aceea efectul acestei conjuncţii este strict personal, referindu-se doar şi numai doar la ceea ce ar trebui să fim, dar influenţează şi ceea ce trebuie să facem cu asta, adică ne vorbeşte şi ne sugerează să aplicăm, să valorizăm, să pune în practică ceea ce conştientizăm şi suntem la nivel spiritual. În intervalul cât Venus va fi retrogradă, şi apoi până la următoarea conjuncţie inferioară 11 ianuarie 2014 din semnul Capricornului, cu o staţie de evaluare în 28 martie 2013, avem de înţeles valoarea anumitor lucruri, persoane, sentimente şi situaţii din viaţa noastră, dar nu oricum, ci în profunzime, renunţând la tot, dar absolut tot ce nu e mai este necesar.

Ascendentul momentului se află la în semnul Taurului, în conjuncţie cu Lilith – Luna Neagră, de aceea avem o luciditate extraordinară, care ne ajută să înţelegem de ce avem nevoie în viaţa noastră, mai ales în plan sentimental, pentru a ne simţi împliniţi. Pot să apară revelaţii ale trecutului, cu siguranţă fiecare dintre noi făcând o incursiune în ceea ce s-a întâmplat în viaţa noastră acum 8 ani, se închid cicluri importante, se pot pune în discuţie, sau se face o evaluare interioară a evenimentelor care au avut loc cam atunci. Ce iese din asta, depinde de harta astrală a fiecăruia şi din istoria personală, dar sigur este ceva constructiv. Cuadratura pe care această conjuncţie o formează cu Marte, mă face să cred că fiecare va acţiona cumva, după ceea ce a înţeles ceea ce trebuia de înţeles. De multe ori aceste acţiuni sunt dureroase, tranşante, ele seamănă cu smulgerea unor buruieni care au acoperit straturile frumoase de flori, înţeapă, sunt bine ancorate, înfipte în sufletul nostru sau a celuilalt, de aceea poate aduce crize, dar ele sunt necesare pentru vindecare, cosmetizare şi scoatere la lumină a tot ceea ce este frumos. După ce fiecare va depăşi această criză, vor răbufni practic noi potenţialităţi, mintea a fost practic golită, de aceea nu ne rămâne decât să chemăm Lumina pentru a purifica conştiinţa eliberată de ataşamentele şi contaminările sale. Iar dacă nu vom mai lăsa orgoliul şi egoul raţional să ne controleze, atunci vom putea primi şi folosi extraordinarele oportunităţi care se deschid acum. Ceea ce am scris se referă la un plan subtil, deocamdată, ele se va concretiza, abia din luna iulie, când vom deveni mult mai receptivi şi înţelepţi. 

Este foarte presantă, dar în acelaşi timp atât de miraculoasă această operaţie, căci este chiar o operaţie, rădăcinile buruienilor fiind nu numai adânci dar şi extinse, din acest motiv fiind aproape imposibilă doar smulgerea, este vorba şi de extragere, aceasta necesită practic operaţia.

Ar mai fi de adăugat ceva, pentru a întregi şi completa imaginea acestui aspect, cum invidia a ajuns la ordinea zilei, a început să se manifeste o preocupare intensă pentru această slăbiciune omenească. Profesorul Leo Montade, psiholog din Trier, trage o linie de demarcaţie între invidia „neagră” (răutate pură şi sterilă) şi invidia „albă”, atrăgând atenţia că cine vrea să se folosească de acest sentiment pentru a „urca” pe scara succesului trebuie să acţioneze sistematic şi să nu greşească nici o treaptă. Pentru aceasta este nevoie de un pix si o bucată de hârtie, pe care să notăm, într-o parte, pentru ce îl invidiem pe adversarul nostru, iar în cealaltă parte să ne gândim cinstit ce preţ a plătit acesta pentru toate lucrurile pentru care îl invidiem şi dacă suntem dispuşi să plătim acelaşi preţ. Niciodată nu trebuie sărită treapta trezirii la realitate.Trebuie identificate şi cultivate propriile puncte forte, deoarece cel care este sigur de sine realizează mai mult decât cel care nu crede în forţele sale.

 

 

Ce ziceţi de acest frumos citat:” Nu mă interesează numele tău.
Vreau să ştiu după ce tânjeşti şi dacă ai îndrăzneala să visezi la împlinirea dorinţelor inimii tale.
Nu mă interesează ce vârsta ai. Te întreb dacă vei risca să pari un prost pentru dragoste, pentru vise, pentru aventura de a fi viu.
Nu mă interesează ce planete sunt în cuadratură cu Luna ta. Vreau să ştiu dacă ai atins Centrul Inimii tale, dacă ai fost deschis la trăirile vieţii ori ai devenit contractat şi închis de frica unei noi dureri.
Mă întreb dacă poţi să trăieşti o durere, a mea sau a ta, fără să faci nimic pentru a o ascunde dar acţionând pentru a o micşora sau pentru a o transforma.
Vreau să ştiu dacă poţi să trăieşti o bucurie, a mea sau a ta, dacă poţi să dansezi sălbatic şi să laşi extazul să te umple din cap până în picioare fără să ne atenţionezi să fim atenţi, realişti sau să ne aminteşti de limitările unei fiinţe umane.
Nu mă interesează dacă ceea ce îmi spui este adevărat. Vreau să ştiu dacă poţi să dezamăgeşti uneori pe cineva pentru a rămâne sincer faţă de tine însuţi, dacă poţi suporta acuzaţiile oamenilor şi să nu-ţi trădezi propriul suflet.
Vreau să ştiu dacă poţi să trăieşti un eşec, al tău sau al meu, şi totuşi, să stai pe malul unui lac liniştit şi să strigi către luna argintie „Eşti atât de frumoasă!”.
Nu mă interesează unde locuieşti şi câţi bani ai. Vreau să ştiu dacă, după o noapte de durere şi disperare, istovit, rupt, te poţi ridica şi face ce este necesar pentru Viaţă.
Nu mă interesează cine eşti şi cum ai ajuns aici. Vreau să ştiu ce te susţine din interior, când toate celelalte se prăbuşesc. Vreau să ştiu dacă poţi să rămâi singur cu tine însuţi şi dacă îţi place cu adevărat propria-ţi companie în clipele de singurătate.  Autor necunoscut

 

error: Acest continut este protejat !!
Scroll to Top