De regulă în fiecare an au loc minim patru eclipse și maxim șapte, ele sunt în pereche , unei eclipse de Soare îi urmează o eclipsă de Lună. Chiar dacă sunt destul de rare, efectele lor se resimt perioade mai lungi de ani, în funcție de ”energia” pe care o degajă.
Eclipsa prin penumbră din 10 ianuarie are o forță deosebită din foarte multe motive, în primul rând pentru că este Lună Plină ( întotdeauna eclipsele de Lună se formează la Lună Plină), Lunii nu i se opune doar Soarele ci și Mercur care se află în conjuncție superioară cu Soarele, Saturn și Pluton. Această poziționare a planetelor este foarte rară și indică din punctul meu de vedere un moment important de început al unei noi etape. Axa Rac Capricorn pe care se află Nodurile lunare aduce periodic, aproximativ la 19 ani schimbări importante de viziune ale omenirii referitoare la modul social de manifestare dar și din punct de vedere politic. Unele dintre ele sunt greu de văzut imediat pentru că se insinuează destul de fin, dar cu fermitate timp de 19 ani (aici ar trebui doar să urmăriți legile UE și v-ați face o imagine mai clară). Această eclipsă încheie un ciclu și deschide unul nou, la fel de important pentru omenire.
Apoi conjuncția Saturn Pluton care se va forma pe 12 ianuarie, având-o alături și pe Ceres, este rară în principiu având loc odată la aproximativ 31 de ani, dar cu Saturn în semnul de domiciliu al Capricornului, se poate spune că din anul 0 până acum au avut loc doar patru conjuncții până acum, și cu siguranță ele au fost extrem de marcante pentru omenire (despre acest aspect voi vorbi într-un articol separat).
Conjuncția superioară Mercur Soare este foarte importantă căci Mercur este mesagerul lui Jupiter aflat și el de mai puțin de o lună in semnul Capricornului, iar faptul că se formează cu câteva ore înainte de eclipsa de Lună nu este deloc de neglijat. Ea ne spune că este momentul unor evaluări conștiente care să nu mai permită ca în viața noastră să aibă loc manipulări, ne invită să privim dincolo de aparențe și să nu ne lăsăm purtați de superficialitate și de curentul general. Pe de altă parte Mercur este guvernatorul Ascendentului momentului de Lună Plină, el capătă o importanță și mai mare prin această poziție indicând interese importante care se vor manifesta la nivel politic, încercarea de realizare a unor manevre comerciale obișnuite prin declanșarea de conflicte in zone cheie, mișcări ale scoarței terestre și evenimente climatice extreme, generarea sentimentului de incertitudine prin care suntem ușor de destabilizat și condus.
Revenind puțin la Jupiter, aflat în cădere în semnul Capricornului, importanța sa este foarte mare, chiar dacă în acest moment este dificil de specificat căci este ca și cum ar lucra din umbră – la momentul eclipsei se află pe Nodul Sud, în propriul grad, iar FC eclipsei este în semnul Săgetătorului guvernat de Jupiter, acolo aflându-se și Marte. Pe scurt Jupiter este slăbit dar încearcă acea acțiune de gherilă, în sensul că față de tensiunile extreme aduse de cuadrupla conjuncție Soare, Mercur, Saturn, Pluton, fără să o enunț pe Ceres, efectul său este mai mult subtil, dar foarte profund. Din această poziție, în spatele a tot ceea ce este evident, este ascunsă dorința de a se implementa o nouă ordine mondială. De aceea este foarte important în ce domenii decidem că este important să acţionăm, este foarte important să nu lăsăm aparențele să ne determine să decidem, să analizăm în profunzime totul, căci suntem deosebit de raționali și concentrate dacă mergem pe direcția corectă. În general este bine să ţinem cont de instinct, acolo unde simţim că suntem puternici şi pregătiţi putând acţiona fără probleme. . Totul este să nu ne mulţumim să trăim starea de bine, pur şi simplu, ci să acţionăm pentru a folosi acest moment în favoarea noastră sau a proiectelor în care suntem implicaţi. Toate celelalte aspecte sunt legate de sufletul nostru, de inconştient, de teama de a scoate la lumină ceea ce ne frământă sau de a renunţa la frică. Cred că despre această eclipsă se poate scrie foarte mult, eu am încercat să sintetizez câteva idei generale, ca direcție.
Pe drumul evoluţiei este imposibil sa întâlnim numai bine si sa se întindă in fata noastră doar covoare roşii, catifelate. Simpla stare de rău ne aminteşte, însă, ca am gândit ceva ce nu este in acord cu fiinţa noastră profunda, a cărei stare obişnuita este iubirea, bucuria, mulţumirea si încântarea. In vieţile noastre, exista o mie si una de situaţii ce ne ispitesc sa ne îndreptăm de noi înşine si ne spun, prin aceasta, ca avem dreptate sa suferim, sa ne simţim rău ori sa renunţăm la iubire. Ele sunt ceea ce înţelepţii au numit „ataşamente” sau „dependenţe”. De obicei, privim spre exterior, privim in lumea dezlănţuită, unde vedem nenumărate situaţii si stări de lucruri care ne stresează si ne invita sa ne simţim rău, sa suferim, sa urâm, sa judecam, sa învinovăţim ori sa respingem. Si daca ne uitam la ştiri, si daca privim starea vremii, si daca ne supară un partener de viață ori cineva oarecare nu ne împlineşte o dorinţă, simpla supărare este indiciul ferm al „existentei unui ataşament”. Puterea noastră de a iubi este plasata in exterior, in lume, in altul, care ne face bine daca se comporta bine cu noi si ne face rău, daca se comporta rău cu noi. Mai mult, ajungem până acolo unde se poate ca alţii sa se comporte cât pot ei de bine cu noi, totuşi – pentru ca gândim in termeni negativi si suntem programaţi sa suferim – noi suferim. Când primim ce vrem, am vrea ceva ce nu avem. Si aşa rămânem închişi in beciurile inconştienţei, unde ne este rău întotdeauna, oricât de bine ne-ar fi. Ba se întâmpla chiar ca, ceea ce alţii fac bun pentru noi sa devină pricina de stres si de suferinţă. Fuga de iubire – un sindrom teribil de cunoscut in lumea noastră – se petrece pe acest fundal straniu al alegerii inconştiente de a suferi. De aceea procesul de evoluţie către starea reala a fiinţei noastre începe cu decizia ferma de a învinge orice obstacol întâlnim in cale. Aceasta este o decizie ce trebuie menţinută zilnic in conştiinţă. O alegere care trebuie repetata seara, la culcare si dimineaţa, când ne trezim. „Astăzi mă voi simţi bine, orice s-ar întâmpla”. Mâine vom vedea cât de simplu este sa ne dam seama daca suntem ataşaţi de ceva sau de cineva. Maria Timuc