Am scris despre echinocțiul de toamnă din acest an după producerea lui pentru că am observat este mai ușor să tragem concluzii decât să acționăm pregătiți. În acest an acest echinocțiu ne-a determinat să ne oprim puţin, să stăm şi să ascultăm vocea lui Dumnezeu, să lăsăm să intre în viaţa noastră tot ce ne este necesar şi benefic, în locurile rămase libere după curățenia impusă sau făcută conștient

 

A celebra schimbarea de anotimp şi a ne transforma propria energie presupune a ne aloca timp, pentru a ne adapta metamorfozelor naturii.

În lumea de astăzi, locurile de muncă la birou, precum şi magazinele universale au facilitat atât desfăşurarea activităţilor profesionale, cât şi susţinerea financiară, a noastră şi a familiilor noastre, independent de ciclurile naturii. Deşi cei mai mulţi dintre noi nu mai depind în mod direct de succesiunea anotimpurilor, pentru asigurarea mijloacelor de existenţă, ceasurile noastre fiziologice au păstrat, în străfundurile fiinţei, cunoaşterea că o schimbare de anotimp atrage, de asemenea, o transformare înlăuntrul nostru. Dacă trecem cu vederea acest proces, s-ar putea să ne simţim desincronizaţi, ca şi cum am fi ieşit din ritmul natural. În aceste zile, toamna este asociată mai degrabă cu redeschiderea porţilor şcolilor şi ale universităţilor, decât cu strângerea recoltei; dar, în ambele cazuri, răcirea aerului ne anunţă că este timpul să descindem înlăuntru şi să ne pregătim pentru viitor.

Putem celebra, în mod conştient, schimbarea de anotimp şi ne putem transforma propria energie, alocându-ne timp pentru a ne adapta metamorfozelor naturii. Putem schimba culorile, aidoma florilor veştede şi frunzelor ce se deprind de pe ramuri şi lunecă lin, îndepărtând culorile luminoase de vară şi umplându-ne, totodată, dulapurile ori acoperindu-ne încăperile de locuit, cu nuanţe calde de auriu, roşu şi maro. Pe când plantele îşi concentrează energia adânc în rădăcini şi seminţe, noi ne putem retrage în preocupări liniştite, la adăpostul căminului, sau în călătorii lăuntrice, ocupându-ne de germenii unor noi năzuinţe şi viitoare eforturi, care au nevoie de concentrare, în linişte, pentru a se dezvolta. Ne putem stimula focurile lăuntrice, cu o ceaşcă de cafea, ceai, cidru sau ciocolată caldă, în timp ce savurăm alimentele delicioase, fierbinţi, dar şi fortifiante, pe care anotimpul ni le dăruieşte, din abundenţă, într-o gamă amplă de culori tomnatice: cartofi, plăcintă cu mere, dovleac, dovlecel şi porumb. Pe când animalelor le creşte blăniţa de iarnă şi îşi pregătesc vizuina sau bârlogul, pentru hibernare, noi ne putem scutura de praf puloverele şi jachetele; de asemenea, putem readuce păturile din debara, creând o ambianţă plăcută, cu covoraşe aruncate şi draperii fastuoase. Putem, totodată, aprinde lumânări sau focul din cămin, pentru a păstra o urmă din superba strălucire a verii.

Prin realizarea unei celebrări a schimbării, în mod conştient, invităm şi primim cu bucurie noul anotimp, astfel încât să plutim firesc pe undele energetice şi să nu opunem rezistenţă. Să ne sincronizăm cu ritmul naturii şi al Universului, îngăduindu-i să ne poarte cu sine şi să ne hrănească, în timp ce plăsmuim viitorul!