În primul rând, aș vrea să subliniez o părere personală legată de solstițiul de iarnă. Am crezut și încă simt profund acest lucru, că acest moment din an este unul important, căci sugerează practic de fiecare dată, faptul că Lumina învinge Întunericul. Această dialectică permanentă, dintre Lumină și Întuneric, a generat de-a lungul timpului o mulțime de povești, basme, legende, semnificații și chiar simboluri. Cred că originea sărbătorii Crăciunului este legată tot de acest moment, apoi Saturnaliile, Anul Nou și nu în ultimul rând, ci cea mai reprezentativă, Nașterea Mântuitorului. Apoi scrisoarea care ni se spune să o scriem, de când suntem mici, lui Moș Crăciun, este de fapt o scrisoare pe care fiecare dintre noi ar trebui să și-o scrie anual, în acest moment, pentru a contribui mereu la victoria Luminii asupra Întunericului. Asta presupune să căutăm în adâncul sufletului nostru, în ungherele sale ascunse construite din sentimentele de frică sau vinovăție, de suferință sau tristețe, din lipsa de nădejde și speranță, să le spulberăm prin scoaterea la Lumină. Asta presupune recunoaștere, înțelegere și acceptare. Să ne scriem o scrisoare anual, ca și cum noi suntem Moș Crăciun, în care să spunem ceea ce am trăit ceea ce am suferit, ceea ce am învățat și ceea ce nu ne mai este de folos, iar apoi cu siguranță că acele unghere întunecate sunt scoase la Lumină, curățate și libere de a primi daruri spirituale.
De la solstițiul de iarnă trecut și până acum, a fost o perioadă grea pentru omenire și pentru Pământ, o perioadă în care a părut de multe ori că Lumina ne-a părăsit, cu multe conflicte, pierderi, dezamăgiri, deziluzii, dar care la final ne-a făcut mai lucizi și probabil și puțin mai înțelepți.
Am ales să scriu articolul după momentul de solstițiu pentru că după este un nou început de drum, un drum serios, tratat cu toată responsabilitatea, menit sa ne aducă pe calea noastră firească, evolutiva, să ne facă remarcabili şi utili în plan social. Pare simplu, sau poate spuneţi ca mulţi chiar au făcut acest lucru, este posibil, dar ne trebuie mult discernământ în a diferenţia ceea ce ne aduce faimă de ceea ce suflet tânjeşte să facă. Problema este că îngropăm atât de adânc ceea ce este în natura fiinţei noastre să facă, încât chiar credem în aparenţa simplă a prezentului – Soarele în Capricorn este în inconjuncție cu Nodul Nord.
Mi se pare extrem de important acest moment, în care ar trebui să medităm măcar puţin la tot ceea ce aspirăm dar mai ales la tot ceea ce ne este necesar. De aceea este perfect dacă ne facem puțin timp pentru a scrie apăsările care ne-au blocat, temerile care ne-au condus deciziile,dar și idei, soluții și pași pentru următorul ciclu.
Este evident că din alt punct de vedere va urma o perioadă de schimbări importante ale structurilor sociale, ale sistemului bancar şi financiar, şi aici nu este vorba de legi sau noi proiecte ci de o schimbare fundamentală a viziunii noastre; pentru aceasta avem nevoie de multă înţelegere, care de numeroase ori vine doar în urma unor perioade de restricţii sau austeritate, tocmai pentru a diferenţia exact în noi ceea ce avem nevoie.
Am înţeles astăzi, că mai mult ca oricând acest solstițiu reprezintă o luptă surdă, dincolo de noi, dar pentru existenţa noastră spirituală. Prima încercarea pe care o facem pentru a evada din limitările impuse este imediat sancţionată de partea cealaltă; acum cred că fiecare om contează, fiecare suflet câştigat de Lumină şi de bucuria de a trăi plenar. Am înţeles într-o clipă complexitatea mecanismului răului, aproape imposibil de doborât. Doar iubirea şi credinţa mai pot diminua din forţele sale acum. Totuşi sentimentul de un nou început a persistat şi va exista cât ne bucurăm de el, cât încă credem în Lumină, în forţa ei şi în Dumnezeu.
Ascendentul momentului este în semnul Racului iar Luna este și ea în acest semn de domiciliu, în casa I, ceea ce înseamnă că semnale sunt pretutindeni, dar trebuie să ştim să le recepţionăm şi să le înţelegem. Iar această ştiinţă nu poate fi pusă în formule sau în teorii, căci este o ştiinţă care ţine de sufletul fiecăruia. De aceea cred că totul ne vorbeşte acum despre dezvoltarea sufletului, despre relaţia noastră, personală cu Dumnezeu, despre profunzimile fiinţei noastre. Ascendentul momentului în semnul Racului ne sugerează că este important să ne regăsim în liniştea căminului, să fim cât mai apropiaţi de familie, să ne reconsiderăm resursele, să ne descoperim puterile interioare şi capacitatea de a fi creativi şi de a ne exprima prin imaginaţie. În același timp Luna este în opoziție cu Pluton, adică avem de depășit multe bariere, cu un efort extraordinar, cu o tensiune interioară foarte mare, tocmai pentru a ne arăta că se poate realiza orice atâta vreme cât suntem concentrați, serioși și credem în ceea ce facem. Pe de altă parte din punct de vedere fizic este o presiune psihică deosebită, greu de controlat, care poate genera multe probleme de sănătate dacă nu suntem atenți.
Saturn guvernatorul semnului Capricornului este în cuadratură cu Uranus, evident un aspect care se manifestă de mai mult timp, doar că acum el devine mult mai puternic pentru că este momentul solstițiului, tipic saturnian, pentru că se reface un aspect care s-a format în 17 februarie anul acesta –https://mirabilys-magazin.ro/astrologie/2423-cuadratura-saturn-uranus-17-februarie-2021https://mirabilys-magazin.ro/astrologie/2423-cuadratura-saturn-uranus-17-februarie-2021, pentru că Saturn este în septil cu Pars Fortuna. Este evident că se deschide o perioadă de acțiuni, în care avem nevoie de determinare, dar mai presus de orice, de un plan clar, de o organizare riguroasă, pe etape, a tot ceea ce ne propunem să realizăm.
În contextul acestui solstițiu iată ce spunea Hermes Trismegistus „Însă dacă-ți vei închide Sufletul în Trup și-l vei amăgi, și vei spune: nu înțeleg nimic, nu pot face nimic, mă tem de Mare, nu pot urca la Cer, nu știu cine sunt, nu pot spune cine voi deveni, ce legătură ai atunci cu Zeu (n.n Dumnezeu Tatăl)? Căci tu nu poți înțelege nici unul dintre lucrurile Bune și Drepte, ci ești un iubitor al Trupului și al Răului. Căci cel mai mare Rău este acela de a nu-l cunoaște pe Zeu”. Același Hermes dădea și soluția la ieșirea din starea de Rău a sufletului omenesc: „și astfel îl vei înțelege pe Zeu… dacă crezi în sinea ta că nimic nu este cu neputință și te socotești tu însuți nemuritor, și dacă crezi că poți înțelege toate lucrurile, orice Artă, orice știință, și felul și purtarea oricărui lucru viu”…