| Dr. Cristina Răduţă | Medic medicină de familie |

Din cele mai îndepărtate timpuri, apa a fost considerată elementul primordial, simbolul renaşterii, originea vieţii. Toate culturile vechi venerau apa. Scrierile sacre ale hinduşilor afirmă că totul a fost creat din apa primordială, iar Coranul menţionează că întreaga viaţă a luat naştere din apă. Ea putea să aducă, de asemenea, schimbarea, transformarea, metamorfoza şi, deseori, în acest scop, erau invocaţi prin intermediul ei zei, zeiţe sau forţe supranaturale. Apa este asociată în multe culturi cu principiul feminin, cu mama ca sursă a vieţii. Este simbolul purităţii şi al simplităţii, al profunzimilor impenetrabile ale subconştientului şi al misterului. Alături de foc, apa este esenţială în alchimie; ea joacă rolul elementului pasiv, feminin, sursa a tot ceea ce este viu. Simbol al abluţiunilor purificatoare, apa are puterea să cureţe atât corpul cât şi sufletul; revelator în acest sens este binecunoscutul ritual creştin al botezului cu apă.
Rolul terapeutic al apei în menţinerea şi consolidarea sănătăţii fiinţei umane, a fost, de asemenea, recunoscut, din vremuri străvechi, ea făcând parte din filosofia medicală în vechiul Egipt, India, China sau Grecia. De exemplu, în tradiţia chineză, apa era sursa energiei chi sau energia vieţii. Ea era cheia pentru cele cinci elemente: lemnul este creat de apă, focul este stimulat de lemn, pământul ia naştere din foc, metalele iau naştere din pământ, iar acestea dau naştere din nou apei.
În organismul uman apa se găseşte în fiecare celulă, reprezentând aproximativ două treimi din masa corpului nostru. După oxigen, ea este următoarea ca importanţă majoră pentru menţinerea vieţii. În fiecare zi, noi pierdem în jur de 3 litri de apă prin: urină (1 – 1,5 l), respiraţie (300 – 400 ml), materii fecale (100 -150 ml) şi prin piele (650 – 750 ml), pe care ar trebui să îi compensăm prin apa de băut şi cea din alimente. Menţionăm că mai există o a treia sursă de apă, şi anume cea rezultată din metabolim, dar ea este total insuficientă pentru nevoile organismului, din 2500 kcal fiind produşi doar 250 – 300 ml de apă, în 24 de ore.
Apa îndeplineşte numeroase roluri în ceea ce priveşte buna funcţionare a tuturor organelor. Ea este mediul în care se desfăşoară toate procesele metabolice. Reacţiile chimice şi enzimatice au loc în prezenţa apei. Evaporându-se sub formă de transpiraţie, ea previne supraîncălzirea corpului, fiind astfel reglată temperatura organismului nostru. Lubrefiază articulaţiile, dar şi suprafeţele delicate ale unor organe cum ar fi ochii, inima sau plămânii.
Apa contribuie la buna desfăşurare a digestiei, a absorbţiei subsatnţelor nuritive din hrană, pe care le transportă ulterior la celule. La fel de important este şi rolul pe care îl joacă în detoxifierea organismului, reziduurile toxice şi substanţele inutile pentru organism fiind transportate în sens invers către ficat, rinichi, intestin, piele sau plămâni pentru a fi eliminate. Prin urmare, munca organelor şi a celulelor responsabile de excreţie este mult uşurată printr-un aport hidric adecvat. Apa, ca plasmă, este vehicul şi pentru hormoni, oxigen sau anticorpi, toţi aceştia exercitându-şi rolurile mult mai eficient în soluţii de vâscozitate redusă (adică mai diluate). Această teorie pledează pentru un consum regulat de cel puţin 2 litri de apă pe zi.
85% din creier este apă. El are nevoie de 5% din aportul sanguin. Deshidratarea are efecte negative asupra bunei funcţionări a acestui organ vital şi există cercetări care arată că un aport inadecvat de apă favorizează sau chiar accentuează depresia şi sindromul de oboseală cronică.
O dietă cu un conţinut de apă de aproximativ 70% previne litiaza renală, îmbunătăţeşte digestia şi tensiunea arterială, menţine un ten curat, tânăr şi sănătos. Consumul regulat de apă joacă un rol important în prevenirea şi chiar în tratarea obezităţii. Apa nu conţine calorii, grăsimi sau colesterol, iar studii recente au arătat că un aport scăzut de apă creşte depozitele de grăsimi. În plus, atunci când ţinem o cură de slăbire, mâncăm mai puţin şi, automat este scăzut şi nivelul de apă care provine din alimente. Acesta ar fi un motiv în plus ca să creştem aportul hidric atunci când vrem să scăpăm de kilogramele în plus.

De câtă apă avem nevoie?
În cazul în care consumăm multe legume şi fructe în stare crudă, necesarul de apă va fi obţinut în mare parte din alimente ceea ce nu exclude faptul că trebuie să consumaţi în continuare lichide, cel puţin 1,5 l/zi. Cu cât aportul de lichide este mai mare, cu atât este mai bine pentru organismul dumneavoastră, care se va simţi în permanenţă regenerat şi împrospătat. Prin gătire sau prelucrare, alimentele pierd o bună parte din cantitatea de apă pe care o conţin şi aportul nostru zilnic de lichide ar trebui să fie de aproximativ 3l/zi.

Când este indicat să bem apă?
Cel mai bine este să consumăm apa imediat după ce ne-am trezit (efectul său fiind, în acest caz, similar unui ”duş interior”), cu 30 de minute înainte de masă şi între mese. Evitaţi, pe cât posibil, să beţi apă în cantitate mare în timpul sau imediat după masă, deoarece aceasta va dilua sucurile digestive, diminuând astfel acţiunea enzimelor implicate în procesul digestiei. Ca urmare a acestui fapt, e posibil să ne confruntă cu o senzaţie de îngreunare, hiperaciditate, greaţă sau chiar indigestie. Dacă sunteţi printre cei la care apare o sete intensă când mănâncă, este indicat să beţi apă cu o jumate de oră înainte de a servi masa. Apa va acţiona în acest caz ca un puternic lubrefiant al mucoasei tubului digestiv, facilitând digerarea hranei şi absorbţia principiilor nutritive din alimente.

Asocierea diferitelor grupe de alimente cu apa
Vom vorbi în continuare despre asocierea diferitelor grupe de alimente cu apa.

 

• Amidonoase – apă

În această grupă intră cartofii, făina albă, mălaiul, grişul, grâul, hrişca, orezul, pastele făinoase, pâinea, porumbul, secara, castanele. Aceste alimente au nevoie de apă pentru a fi digerate într-un mod corespunzător şi, de aceea, este bine să fie asociate cu salate diverse (care conţin apă). Dacă, totuşi, setea devine foarte intensă, puteţi bea 2 -3 înghiţituri de apă. Important este să atragem atenţia aupra faptului că nici consumarea sucurior de fructe la terminarea meselor bazate pe alimente din amidon, nu este favorabilă organismului. Sucurile de fructe nu potolesc setea, din cauza zaharurilor concentrate pe care le conţin şi, în plus, asocierea amidon-zahăr este total incompatibilă. De altfel, la fel ca şi apa, orice fel de sucuri naturale din fructe (şi aici ne referim desigur la sucurile obţinute la storcător) se consumă cel mai bine între mese, sau cu cel puţin o oră înainte de masă.

• Zaharuri duble – apă

Alimentele care conţin zaharuri duble sunt: zahăr, sfeclă, arţar, siropuri cu zahăr, dulceţuri. Transformarea zaharoaselor (dizaharidelor) în zaharuri simple (monozaharide) necesită prezenţa apei, astfel încât este foarte probabil să simţiţi senzaţia de sete în timpul consumării acestui tip de alimente. În acest caz, beţi 2 -3 înghiţituri de apă, dar fiţi totuşi prudenţi, mai ales dacă faceţi parte din categoria persoanelor devitalizate sau a celor cu tulburări digestive, deoarece, prin natura lor, dizaharidele atrag apa în tubul digestiv, putând duce la tulburări de tranzit şi de digestie, mai accentuate la cei cu o anumită sensibilitate fizică.
Amintim faptul că toate produsele care conţin zahăr sunt nocive pentru organism.

• Zaharuri simple – apă

Dintre alimentele care conţin zaharuri simple (monozaharide) amintim: mierea naturală şi toate fructele. Asociere relativ neutră, ea trebuie totuşi să fie folosită cu precauţie la cei devitalizaţi şi la cei cu tulburări digestive, aşa cum am menţionat mai sus.

• Proteine – apă

Digestia alimentelor bogate în proteine (lapte, iaurt, brânză, carne, fasole, linte, mazăre, ciuperci, alune, germeni de grâu, nuci etc.) se face şi prin hidroliză, adică prin scindarea moleculelor în mediu apos. Din acest motiv, este salutară asocierea cu legume verzi bogate în apă. Dacă şi în acest caz apare setea intensă, puteţi consuma puţină apă, în nici un caz în cantităţi mari, pentru că, aşa cum am arătat, aceasta ar întârzia considerabil digestia.

• Lipide – apă

Ingerate sub formă concentrată, alimentele bogate în lipide (uleiuri, unt, smântână, brânză, gălbenuş de ou, măsline, migdale, arahide, alune, nuci, fistic etc.) vor necesita pentru digestia lor, la fel ca şi în cazul celorlalte, apă, de preferat cea obţinută din verdeţuri proaspete.
Aşadar, nu ezitaţi să adăugaţi o salată la o masă bogată în lipide.
Simplul fapt că odată cu înaintarea în vârstă conţinutul în apă al organismului scade (75% la nou-născut, 63% la adult, 58% la vârstnici), ceea ce contribuie la procesul de îmbătrânire, ar trebui să ne pună pe gânduri.

Aşadar, amintiţi-vă:
–    să beţi minimum 2 litri de apă pe zi;
–    să creşteţi acest consum în perioadele de efort fizic mărit, când aveţi febră sau pe timpul verii;
–    să fiţi atenţi când beţi apă: cu 30 de minute înainte de mese sau între mese, dar niciodată în timpul sau imediat după masă.
Despre tipurile de apă pe care ar trebui să le consumaţi şi despre valoarea lor terapeutică vom vorbi într-un număr viitor.