| Dr. Anca Barbulescu | Medic diabet zaharat, boli metabolice si de nutritie |

Simbolism
Postul Paştelui este o sărbătoare deosebită a fiecărei primăveri a vieţii noastre. Durează 40 de zile, număr sacru ce ne duce cu gândul la cele 40 de zile în care a postit Iisus, la cele 40 de zile cât a ţinut potopul lui Noe, la cele 40 de zile câte a stat Moise la Muntele Sinai…
Este un post al gurii şi al inimii noastre. Este o pregătire a minţii, o mobilizare lăuntrică către abţinere de la păcatul trupului. Trebuie să ne învingem slăbiciunile: lăcomia, bârfa, minciuna, lipsa iertării. La ce ne foloseşte să ţinem post doar alimentar, dacă noi judecăm pe aproapele nostru şi nu-i iertăm greşelile?
În ultima duminică dinaintea intrării în Postul Mare al Paştelui (numită Duminica Lăsatului sec de brânză), familia se întâlneşte şi fiecare iartă păcatele celorlalţi pentru a intra în post cu inima liniştită şi cugetul uşor.
Postul este foamea intensă a sufletului de Dumnezeu, este setea sa de uniune profundă cu ceea ce este real în noi.

Atitudine
Postul, această întoarcere periodică de la cele lumeşti, implică efort personal în a ne reevalua priorităţile… avem nevoie permanent de acest efort pentru că în faţa lui Dumnezeu nu putem stagna: ne putem înălţa sau ne putem prăbuşi. Nu există cale de mijloc. Trebuie să renunţi la eu-l tău lumesc şi să-ţi găseşti adevărata identitate, cea spirituală, cea a inimii tale ce pulsează pentru Dumnezeu. Periodic, postul ne reaminteşte acest lucru. „Leapădă-te de tot şi vei câştiga nemurirea”, ni se spune în Biblie. Renunţând la poftele trupului, postul ne îndeamnă să ne redescoperim lumea interioară în care El este permanent prezent.
Cele 40 de zile reprezintă o scară ce leagă pământul de Cer. Trebuie să ne ajutăm sufletul să-şi deschidă aripile… Ne zidim treptele prin Credinţă, Rugăciune şi Iubire.
Postul Paştelui este o perioadă de refacere, reechilibrare şi purificare. În primele zile starea poate să fie mediocră, putând apărea dureri de cap, iritabilitate, astenie. Dacă aceste simptome persistă, putem să apelăm cu încredere la fitoterapie, consumând ceaiuri detoxifiante. Nemaiexistând toxine în alimente, organismul îşi îndreaptă atenţia către eliminarea celor cantonate în organe sau articulaţii.
În timpul postului, organismul reînvaţă să perceapă corect diferenţa între pseudo-foame (pofte alimentare) şi foamea propiu-zisă. Organele specifice asimilării, metabolizării şi eliminării toxinelor îşi refac potenţialul optim (în principal ficatul, dar şi intestinul gros şi subţire, vezica biliară, rinichii). După ce aceste organe sunt curăţate, se elimină şi toxinele din sânge, acesta devenind mult mai oxigenat şi, implicit, organele pe care le deserveşte, cunosc o îmbunătătţire. Staza sanguină dispare, circulaţia sanguină este îmbunătăţită, apărând şi o curăţare a pereţilor vaselor sanguine. Este important să bem lichide, acestea ajutând la drenarea toxinelor.

Dietă
Din punct de vedere medical, postul reprezintă o schimbare a regimului alimentar. Are loc o trecere de la alimentaţia grea, bogată în alimente conservate de origine animală, la o alimentaţie vegetariană, cu o bogată ofertă de legume din partea naturii, ce aduc un important aport de minerale şi vitamine. Dacă înainte de post, erau suficiente 3-4 mese principale datorită grăsimilor şi proteinelor de origine animală (ce  prelungeau procesul de digestie), acum se poate ajunge la 4-5 mese pe zi.
În principal, dieta va fi compusă din fructe, legume, leguminoase, cereale, nuci şi seminţe. În plus, apare un consum important de fibre vegetale, ce implică o saţietate precoce, aducând 15-20g fibre la 100kcal. Fibrele vegetale sunt ca nişte „capcane” pentru sărurile biliare şi colesterol, ca şi pentru elementele toxice care, dacă  rămân mai mult timp în intestin, pot deveni cancerigene.
Practic, intrarea în post este bine să fie gradată, trecându-se într-un interval de o săptămână, de la o dietă carnivoră la una lacto-ovo-vegetariană şi apoi la cea strict vegetariană.

10 Reguli simple pentru intrarea în post
Primăvara este impregnată de energia începutului. Este timpul pentru noi să ne reînnoim conduita alimentară. Iată câteva reguli simple:
1. Înaintea mesei este bine să ne rugăm şi să-i mulţumim lui Dumnezeu pentru bunătatea Sa de a ne oferi bucatele. Atitudinea este de linişte şi de echilibru emoţional. Vom fi centraţi pe actul alimentar (nu ne vom uita la TV, nu vom mânca într-o atitudine tensionată).
2. Numărul optim de mese să fie de 5 pe zi (3 mese principale şi 2 gustări – de regulă fructe, evitând „ronţăielile” între mese).
3. Ultima masă a zilei să fie la ora 18 (maxim 19) pentru a-i lăsa organismului timp să se odihnească în decursul nopţii. Este bine să fie consumate alimente uşoare, în special la ultima masă din zi.
4. Să  ne ridicăm de la masă fără a fi complet sătuli.
5. Trebuie “băută mâncarea şi mestecate lichidele”, adică fiecare îmbucătură să fie mestecată de 20-40 de ori.
6. Aportul lichidian este foarte important (optim 2l/zi). Evităm consumul apei în timpul sau imediat după masă sau consumul băuturilor răcoritoare acidulate.
7. Nu este bine sa fie consumată mâncarea prea fierbinte sau prea rece.
8. Se vor evita alimentele prea sărate, dulciurile rafinate, produsele de patiserie.
9. Eliminarea combinaţiilor alimentare incompatibile.
10. În timpul postului vom înlocui:
– făina albă cu cea integrală
– proteinele animale cu cele din cereale, oleaginoase, din soia mai ales (şniţele, laptele de soia, brânza tofu, mezeluri)
– uleiurile animale cu cele vegetale (ulei de măsline, soia, porumb, şofrănel)

Medicul nutriţionist vă recomandă
Putem profita de oferta primăverii, introducând în dietă diverse cure:

1. cura cu păpădie – plantă cu importante proprietăţi diuretice, decongestive, drenantă şi stimulentă a secreţiilor hepatobiliare.
Se folosesc tijele sau frunzele proaspete (se culeg înainte să înflorească). Trebuie consumate în ziua în care au fost culese sau cel mult 24 de ore după aceasta, cu condiţia să fie ţinute la rece, în ambalaj ermetic. Se consumă 6 tije/zi (câte 2 cu jumătate de oră înaintea fiecărei mese).
Macerat din 50 g de păpădie (plantă întreagă) într-un litru de apă, se lasă de seara pe dimineaţa, la temperatura camerei, într-un vas acoperit, se strecoară şi se consumă între mese.
Se ţin cure de 2-4 săptămâni.

2. cura cu urzică – cu acţiune diuretică, depurativă (elimină acidul uric, ureea, clorurile) şi stimulent-digestivă. Are conţinut ridicat de clorofilă, fier şi vitamina C, accelerând hematopoieza (formarea celulelor sanguine) şi fiind utilă în tratamentul anemiei feriprive.
Suc de urzică proaspătă (simplu sau asociat cu păpădie şi lăptucă). Se pune planta în mixer şi se adaugă de 5 ori mai multă apă. Se consumă zilnic 80-100 ml.
Macerat de urzici – la un litru de apă se adaugă 4 linguri de frunze de urzică, se acoperă vasul, se lasă de seara până dimineaţa, se strecoară şi se consumă între mese.

3. cura cu spanac – o legumă cu proprietăţi remineralizante, fiind bogată în săruri minerale (K, Ca, P, Fe), vitamine (A; B1, B2, C), precum şi microelemente (Mg, Mn, Cu, I). Are acţiune de stimulare a secreţiei gastrice, pancreatice şi biliare, este un bun tonic al funcţiei cardiace şi un puternic regenerant.
Datorită conţinutului bogat în oxalaţi, e contraidicată în litiaza oxalică, gută, reumatism, artrite.
Suc de spanac – obţinut prin mixare.
Macerat – se taie fin 2 ceşti de frunze peste care se adaugă 200 ml apă. Se acoperă şi se lasă la macerat 4-6 ore la temperatura camerei. Se strecoară şi se consumă imediat.
Se pot face diverse asocieri de sucuri: spanac-morcovi, spanac-morcovi-ţelină, spanac-creson în cantităţi egale.

4. cura cu măcriş şi ştevie – au acţiune diuretică, uşor laxativă, tonică, remineralizantă. Are aceleaşi contraindicaţii ca la spanac şi, în plus, în ulcer sau gastrită hiperacidă.
Se pot consuma ca şi suc (mixate), salată sau macerat (20-30g frunze la 500 ml apă).