Irina Lupaşcu

Despre artrită din perspectiva ayurvedică
Artrita  este cauzată de excesul de ama (toxinele acumulate în organism prin asimilarea incompletă a alimentelor) şi deficitul de agni (focul digestiv). Acest dezechilibru conduce la o digestie proastă şi la slăbirea funcţiilor colonului, având drept consecinţă încărcarea organismului cu compuşi toxici. Fiind identificate aceste cauze, tratamentul indicat în cazul artritelor urmăreşte stimularea agni şi eliminarea ama.
Conform Ayurveda, există trei tipuri de artrite corespunzătoare fiecărei doshe: artrite de tip Vata, de tip Pitta şi de tip Kapha. De aceea, este importantă identificarea  exactă a afecţiunii pentru a adopta metoda optimă de tratament. Sunt prezentate mai jos simptomele caracteristice fiecărui tip de artrită:

• de tip Vata: în acest caz, încheieturile scârţâie, pocnesc şi nu sunt lubrefiate; spre deosebire de celelalte două tipuri, aici nu este prezentă inflamaţia.
• de tip Pitta: principalul simptom este inflamaţia, care cuprinde toată zona articulaţiei; apar durerile în absenţa mişcării, articulaţia este roşie şi fierbinte la atingere.
• de tip Kapha: articulaţiile sunt înţepenite şi inflamate, dar sunt reci şi umede, spre deosebire de cazul Pitta; durerea se ameliorează în timpul  mişcării.

Ce regim de viaţă se recomandă în cazul artritelor?
În funcţie de stilul de viaţă al fiecăruia, dieta şi tipul de personalitate, apare la un moment dat un dezechilibru specific al doshelor, care diminuează agni şi astfel rezultă compuşi toxici care se acumulează în organism. Dosha Vata favorizează deplasarea toxinelor spre colon, de unde trec în sistem şi se localizează în ţesutul osos şi în articulaţii, care se inflamează şi devin dureroase.
Pentru evitarea şi ameliorarea acestor afecţiuni, este binevenită respectarea următoarelor sfaturi:
– o alimentaţie pe bază de mâncăruri condimentate şi plante din categoria condimentelor,
– iniţierea unui regim de detoxifiere de 3 până la 5 zile cu: legume, fructe proaspete, sucuri naturale. Cura se ţine până la apariţia semnelor de revigorare ale agni (focul digestiv) şi anume:  creşterea apetitului, senzaţie de uşurare a întregului organism, limba curată, fără sedimente.
– efectuarea de clisme şi alte metode de curăţare ale colonului
– terapia cu cristale care au proprietăţi “calde”, cum sunt rubinul şi granatele.
– aplicarea locală de uleiuri esenţiale
– aplicarea locală a unor surse de căldură prin saună sau aburi
– utilizarea frecventă (intern şi extern) a unor plante cum sunt : menta, genţiana, eucaliptul, filodendronul, aloe, anumite tipuri de răşini, ginseng-ul siberian, mirtul, yucca.

Despre  Boswellia
Boswellia serrata este un arbust răspândit pe continentul asiatic, fiind cunoscut sub numele de Olibanum indian.
Prin incizii în scoarţa acestui arbust, se obţine o răşină (oleo-gumo-rezină) care are ca principii active acidul boswellic – reprezentând un amestec de compuşi  a căror principală activitate terapeutică s-a dovedit a fi cea antiinflamatoare şi uleiuri esenţiale. Uleiurile esenţiale au proprietăţi: diuretice, aromatice, refrigerente, demulcente, uşor laxative, emenagoge, antiseptice, astringente.
Studiile şi testele recent efectuate au demonstrat că extractul de Boswellia prezintă o importantă acţiune antiinflamatoare şi analgezică. Spre deosebire de antiinflamatoarele nesteroidiene de sinteză (despre care se ştie că administrate intern pe termen lung favorizează dezvoltarea ulcerelor şi accelerează degenerarea articulaţiei în prezenţa unei artrite), acidul boswellic protejează articulaţiile şi nu are efecte pro-ulcerigene.
Pe baza acţiunilor farmacologice sus-amintite, extractul de Boswellia poate fi util ca adjuvant în:
–    afecţiuni ale articulaţiilor (diferite tipuri de artroze)  
–    boli inflamatorii ale intestinului gros (boala Crohn, colite ulcerative)
–    dureri articulare (altele decât cele reumatice) şi musculare
–    astm bronşic.