„Dinăuntru vine vocea şi dinăuntru vine aroma. Aşa cum pot fi recunoscute fiinţele umane pe întuneric după tonul vocii, tot aşa poate fi recunoscută pe întuneric şi fiecare floare după mirosul ei. Fiecare îşi capătă sufletul de la Creatorul său.”
Gustav FECHNER (sec. al XIX-lea)
Aromaterapia este un subiect care până nu de mult a fost cufundat în magie şi mister. Minunată, hrănitoare şi luxuriantă experienţă, aromaterapia este un tratament care foloseşte uleiurile esenţiale ale plantelor. Ce este sigur despre aceste esenţe este că mirosul lor este divin. Te-ar putea face să crezi că sunt chiar parfumuri, substanţe cu un miros mângâietor care fac viaţa mai plăcută. Aceasta este adevărat, dar e numai începutul.
Uleiurile esenţiale sunt substanţe extrem de complexe şi sunt bogate în energie, forţă vitală. Sunt extrase din plante vii şi, în funcţie de varietate, sunt extrase din petale de flori, seminţe, rădăcini, scoarţă de arbore, coaja unui fruct, etc. Ghimbir, busuioc, eucalipt, izmă, ienupăr, lavandă, fenicul, mentă, chiparos, trandafir, lemn de santal, iată doar câteva din principalele esenţe de care se ajută terapia cu uleiuri. Efectele lor miraculoase asupra fizicului, psihicului, emoţiilor, memoriei, constituie în continuare un subiect important în atenţia oamenilor de ştiinţă din întreaga lume. Terapia cu uleiuri aromatice este un tratament holistic. Atenţia terapeutului este îndreptată spre istoricul bolii, alimentaţie, stil de viaţă, stare emoţională, etc. Se ştie că un organism distrus ani de zile printr-o atitudine de viaţă nesănătoasă, prin alcool, tutun, hrană proastă, stări dizarmonioase, anxietate, stress, prea multă oboseală, dezordine, nu va putea să răspundă peste noapte la un remediu naturist, oricât de bun ar fi el. Totuşi, uleiurile esenţiale fiind de natură organică, tind să lucreze în armonie cu trupul nostru, să se muleze după cerinţele organismului. De cele mai multe ori au o acţiune de normalizare, de echilibrare. Ele nu au o acţiune agresivă, calculată, impersonală ca a medicamentelor chimice, ci stimulează puterea naturală de vindecare.
Modul în care lucrează ele asupra noastră este deosebit de interesant. Noi toţi ştim că o persoană care nu vede se numeşte „oarbă”, una care nu aude e „surdă” dar există şi persoane care nu simt mirosuri. Ele se numesc „anosmice”. Anosmia este destul de frecventă în zilele noastre datorită agresiunii fantastice a mirosurilor chimice din şampoane, detergenţi, săpunuri, etc. Persoanele care nu simt gustul mâncării, spre exemplu, sunt şi anosmice. Când spunem: „ce gust bun are” ar fi mai corect să spunem: „ce bine miroase” pentru că noi putem, prin intermediul gustului, să distingem între sărat, dulce, amar, acru sau astringent, în timp ce mirosul este de zece ori mai sensibil. Este „nasul” nostru cel care face distincţia între o supă de conopidă sau apa de spălat vase. Nu e nevoie să o gustăm.
Un lucru interesant despre miros este că el implică, antrenează celule olfactive care sunt, din punct de vedere tehnic, celule ale creierului. În spatele nasului, deasupra, există o structură spongioasă, numită bulbul olfactiv şi care aparţine creierului. Când particulele de aromă alunecă prin interiorul nărilor, celulele nervoase olfactive fac o conexiune directă cu sistemul nervos şi există o reacţie imediată la nivelul creierului. Moleculele de aromă angrenează o întreagă reţea complexă, sistemul limbic unde este stocat centrul memoriei şi emoţiilor. Noi toţi avem o reacţie unică la un anumit miros deoarece fiecare păstrăm o istorie personală legată de o stare emoţională şi un anumit miros. Un anumit miros de esenţă naturală poate avea o proprietate clară, dar memoria celui care o experimentează este cea care-i extinde efectele dacă aroma are o puternică conotaţie emoţională pentru el. Iată de ce aromaterapia este o metodă foarte subtilă de a atinge locuri, spaţii în amintirile noastre pe care o fiinţă umană, specialişti, doctori, psihoterapeuţi, medicamente, nu o vor face niciodată.
Şi asta nu e tot. Prin sistemul limbic, glanda pituitară şi hipotalamusul sunt stimulate cauzând reacţii în sistemul nervos autonom şi în sistemul endocrin, influenţând hormonii, temperatura corpului, producţia de insulină, apetitul, setea, digestia, stressul, repulsia, atracţia, sexul.
Pe scurt, atunci când mirosim există un răspuns legat de emoţii, memorii, secreţii hormonale şi întreg sistemul nostru este „mişcat”, gata fiind pentru schimbare, transformare, reacţie.
Aromele influenţează abilitatea cuiva de a gândi mai clar şi a deveni mai eficient. A fi apt să faci faţă presiunilor intelectuale ale vieţii moderne implică un comportament plin de încredere, ceea ce influenţează mai departe interesul pentru armonia în cuplu.
Uleiurile esenţiale pot fi, de asemenea, folosite pentru a pune în echilibru fluxurile subtile de energie din corp. Armele aromaterapiei sunt esenţele naturale şi uleiurile vegetale. Nu se folosesc niciodată esenţe provenite de la animale, castor, mosc, balenă, etc. Aceste substanţe provin din intestinele sau glandele sexuale ale animalelor şi necesită suferinţa lor. Vibraţiile morţii sau ale suferinţei nu-şi au locul în procesul de vindecare. Nu se folosesc nici uleiuri minerale deoarece provin din surse moarte, anorganice, fără forţă vitală şi fără valoare terapeutică.
Frumuseţea aromaterapiei este dată şi de îmbinarea miresmelor cu masajul. Calitatea atingerii este cea care ajută în transmiterea mesajului terapeutului care are un conţinut plin de iubire, întotdeauna. Fără iubire, compasiune faţă de cel tratat, nu există un proces de vindecare. Rezultatul final depinde foarte mult de relaţia dintre terapeut şi pacient. Masajul este ca o mantră. Calitatea lui poate scoate şi pacientul, şi terapeutul din starea lor şi-i poate purta cu ajutorul miresmelor şi empatiei dintre cei doi într-o stare de relaxare foarte profundă şi chiar într-o stare diferită de conştiinţă.
Frica, grija, inhibiţiile sunt cele care ţin corpul într-o stare de tensiune. Prin relaxare, înţelegere, comunicare, aceste tensiuni dispar şi sunt înlocuite cu o stare de încredere, entuziasm, forţă, dorinţă de acţiune şi fascinanta stare de bine. Experienţele legate de miresmele uleiurilor esenţiale sunt mereu fericite. Nu cunosc persoane care să aibă repulsie pentru unul dintre amestecurile naturale. Pentru noi, oamenii, ca şi pentru plante şi animale, mirosurile sunt o formă de comunicare rafinată, subtilă şi ne ajută să înţelegem un lucru: Dumnezeu a dăruit naturii mirosurile ca să se bucure de ele toate fiinţele umane ÎN MOD EGAL. Ar trebui să fim conştienţi de natura noastră comună chiar şi prin acest minunat exerciţiu de a mirosi un câmp cu flori sau a experimenta o plimbare pe sub salcâmii înfloriţi. Mirosul este acelaşi pentru noi toţi. Doar percepţiile noastre şi amintirile legate de aceste mirosuri ne diferenţiază.