| Dr. Mihaela Diculescu | Medic medicină generală | Competenţă apifitoterapie |

Ce stim despre…
Numită şi vitamina ochiului, datorită rolului pe care îl are în menţinerea funcţionării normale a acestuia (rol pe care îl vom prezenta în detaliu în cadrul acestui articol), vitamina A face parte din categoria vitaminelor liposolubile (adică vitamine care sunt absorbite prin solubilizare în mediu gras şi nu în mediu apos).
Spre deosebire de alte vitamine, vitamina A  se depozitează în organismul uman, ea găsindu-se sub două forme:

• Retinolul – este prezent doar în alimentele de origine animală (gălbenuş de ou, brânză, lapte, unt). Retinolul este o formă activă a vitaminei A.
• Beta-carotenul – este forma de stocare a vitaminei A şi se găseşte atât în alimentele de origine vegetală, cât şi în cele de origine animală. Din molecula de beta-caroten se obţine retinolul, motiv pentru care acesta mai este numit şi provitamina A.

Beta-carotenul face parte din grupa carotenoidelor, din care mai fac parte alfa-carotenul, luteina, licopenul etc. Carotenoidele sunt substanţe care nu au acţiune vitaminică, dar care sunt absorbite de organism şi se regăsesc în sânge în forma lor originală sau oxidată – în acesată ultinmă formă îndeplinind funcţia de antioxidanţi.

Surse naturale de vitamina A
Vitamina A se găseşte în alimentele grase. Absorbţia acestei vitamine, ca şi a celorlalte vitamine liposolubile, depinde de cantitatea de grăsimi din alimentaţia noastră zilnică. Dacă nu consumăm suficiente grăsimi, vitamina A, în loc să fie absorbită în intestinul subţire, se elimină prin fecale.
Natura ne-a pus la dispoziţie un număr foarte mare de alimente care conţin vitamina A. În tabelul următor veţi găsi o parte din aceste surse, precum şi cantitatea de vitamina A la 100g de produs.
Vitamina A (Retinol)

Gălbenuş de ou (crud)	881 mcg
Unt	590 mcg
Smântână	315 mcg
Brânză proaspătă (50%grăsime)	230 mcg

Beta-caroten

Caise uscat	5,79 mg
Ulei de palmier	4,34 mg
Morcovi	1,57 mg
Cartof dulce (batate)	1,43 mg
Păpădie (tije, frunze)	1,32 mg
Gălbenuş de ou (crud)	885 mcg
Ou de raţă (întreg)	740 mcg
Unt	653 mcg

 

De reţinut că ambele substanţe, retinolul şi beta-carotenul, sunt substanţe de culoare galbenă, toate alimentele care le conţin fiind colorate mai mult sau mai puţin în galben.

Absorbţia, depozitarea şi eliminarea vitaminei A
Atât retinolul, cât şi beta-carotenul se absorb în intestinul subţire, în prezenţa sărurilor biliare şi a  mineralelor.
Concentraţia sangvină obişnuită de retinol este de 200-500mg/l, iar cea a beta-carotenului de 85mg/ml. Stocarea retinolului se face în ficat, pînă la o concentraţie de 20mg/ml, iar a beta-carotenului în ţesutul adipos, la nivelul pielii, cărora le conferă o culoare galbenă.
Acumularea excesivă a beta-carotenului la nivelul pielii se numeşte carotenodermie, culoarea galbenă devinind vizibilă pe palme, tălpi, obraji, nas.

Necesarul zilnic de vitamina A este de 4000 UI, echivalentul a 1,4 mg pentru bărbaţi şi de 5000 UI sau 1,7 mg pentru femeile însărcinate sau care alăptează.

Acţiunile vitaminei A:
1. Previne apariţia cataractei şi ajută la cicatrizarea ulceraţiilor corneei – persoanele care au o concentraţie plasmatică mai ridicată de carotenoide au un risc mai scăzut de a dezvolta cataractă. Spanacul şi alte legume verzi, care conţin luteină şi zeaxantină (carotenoide), protejează bine ochiul.
2. Protejează împotriva apariţiei  xeroftalmiei şi a retinitei pigmentare. Aceste două boli implică degenerescenţa retinei şi determină scăderea progresivă şi ireversibilă a vederii. Boala se instalează mai ales la persoanele ai căror ochi sunt supuşi unui stres oxidativ crescut. Spre exemplu, fumatul expune celulele la o oxidare importantă şi determină reducerea concentraţiei sangvine a vitaminelor C şi E şi a carotenoidelor (concentraţiile de luteină şi zeaxantină sunt mai scăzute în retina fumătorilor). Expunerea excesivă la soare poate favoriza, de asemenea, apariţia acestei boli.
3. Pigmenţii retinieni (retinolul, beta-carotenul şi celelalte carotenoide) participă la formarea senzaţiei luminoase. Deficitul de vitamina A determină scăderea acuităţii vizuale. Deoarece celulele cu bastonaş (cele care permit vederea nocturnă) sunt mai sensibile la lipsa vitaminei A, este afectată mai întâi vederea nocturnă şi mai târziu vederea diurnă.
4. Stimulează imunitatea, în special pe cea antivirală.
5. Vitamina A are rol în formarea ţesuturilor şi în cicatrizare. La cicatrizare participă şi vitaminele B2, B5, C şi D.
6. Participă împreună cu vitamina E la susţinerea funcţiei de reproducere.
7. Protejează organismul împotriva cancerului.

Indicaţiile vitaminei A
Administrarea de vitamină A este necesară în alergii, scăderea imunităţii, ateroscleroză, hipo- şi hipertensiune, dermatoze, eczeme, gonoree, psoriazis, Zona Zoster, ciroză hepatică, ulcer gastric, anemie, cancer, fibrom uterin, cancer de colon, leucemii, osteoporoză, astm bronşic, sindrom Down, emfizem pulmonar, cistită etc.
Afecţiuni determinate de deficitul de vitamina A
Deficitul de vitamină A apare cel mai adesea datorită greşelilor de alimentaţie şi a deficitului de absorbţie intestinală. Carenţa de vitamina A determină: xeroftalmie, scăderea acuităţii vizuale nocturne, scăderea imunităţii, tulburări digestive, astenie, anemie, dismenoree (menstruaţii dureroase).
Afecţiuni determinate de excesul de vitamina A
Excesul de vitamina A se datorează, în principal, administrării vitaminei de sinteză şi mai rar creşterii consumului de alimente bogate în vitamina A. Depozitarea unei cantităţi crescute de vitamina A la nivel hepatic determină: anorexie, greaţă, vomă, dureri de cap, dureri de oase, căderea părului, menstruaţii neregulate, oboseală etc.