| Dr. Mihaela Diculescu | Medic medicină generală | Competenţă apifitoterapie |

De-a lungul evoluţiei sale, omenirea s-a confruntat cu numeroase boli. Istoria mai recentă ne aminteşte de epidemiile de holeră, ciumă, tifos…lumea medicală a fost într-o permanentă căutare de remedii care să vindece aceste boli. Descoperirea antibioticelor a reprezentat un moment de cotitură în dezvoltarea medicinei şi în modul de tratare a bolilor infecţioase.

Odată cu trecerea timpului organismul uman a început să se confrunte cu alţi factori perturbatori. Revoluţia industrială a adus cu sine multe beneficii dar şi un grad mai mare de poluare a mediului înconjurător, poluare care a afectat şi afectează în continuare organismul uman pe toate nivelele sale de funcţionare. Tot revoluţia industrială şi dezvoltarea tehnologică au rezolvat o parte din aceste probleme. Statele bogate au găsit soluţii de reducere a noxelor dar deşi problema este departe de a fi rezolvată, poluarea nu pare să fie totuşi cel mai important factor de perturbare a stării noastre de sănătate.

Dezvoltarea societăţii şi creşterea economică ne-au impus de ceva vreme un alt ritm de viaţă. Situaţia este generală pe glob şi, cu excepţia ţărilor încă foarte sărace, unde populaţia este departe de a-şi imagina măcar ce înseamnă să duci un trai decent, peste tot în lume oamenii îşi doresc să trăiască mai mult şi mai bine.

Din păcate puţini oameni ştiu însă că “mai mult” poate însemna   o medie de viaţă de 120 de ani (aşa cum studii recent efectuate au arătat că este normal pentru fiinţa umană) şi că “mai bine” nu înseamnă să crezi tot ce vezi în reclamele TV şi să mănânci pizza şi semipreparate care arată “bine” dar care ne distrug cu fiecare înghiţitură.

Creşterea nivelului de trai, atât de dorită de noi toţi, este cea care ne modelează viaţa: ne face să ne trezim devreme pentru a ajunge la timp la serviciu, ne face să uităm de foame şi de somn, ne face să petrecem ore în şir în faţa calculatorului, să vorbim cu fiinţa iubită la telefon în loc să lăsăm totul deoparte şi să o invităm la o plimbare în parc….

Renunţăm la foarte multe în ultima vreme ca să ne păstrăm slujba ce ne permite să ne cumpărăm o casă mai mare şi mai bine situată, o maşină mai mare şi mai bună şi cu care să ajungem eventual mai repede la serviciu…

Stresul adus de un asemenea ritm de viaţă ne cuprinde pe nebănuite toate secundele vieţii. Vine însă un moment de luciditate când ne oprim şi ne întrebăm cum am ajuns aici.

Pentru cei mai mulţi dintre noi acest moment vine când organismul nostru cedează şi vrând-nevrând trebuie să ne oprim şi să-i dăm ce i se cuvine: un pic de atenţie. Bolile cardiovasculare apărute pe fond de stres ocupă, alături de cancer şi de accidentele de circulaţie, un loc de frunte printre cauzele de deces în societatea contemporană.
Medicina este din nou pusă la grea încercare. Anii de cercetare medicală intensă par a fi fost inutili. Medicamentele descoperite până acum nu mai fac faţă în vindecarea bolilor şi tot ce pot face este să amelioreze uşor starea bolnavului, epuizat de evoluţia insidioasă a bolii.

Ce facem când medicamentele create de noi nu ne mai ajută? Când organismul nu mai face faţă agresiunii de unul singur? Încotro ne îndreptăm pentru ajutor?

Răspunsul este din ce în mai evident pentru tot mai mulţi oameni….ne întoarcem la Natura de a cărei armonie nu trebuia să ne desprindem niciodată.

Resursele de energie pe care Natura ni le poate oferi sunt de neînlocuit. Şi cum inima este unul dintre organele noastre cele mai mari consumatoare de energie, ea va fi cea care va beneficia din plin de un asemenea sprijin.

Medicina clasică a descoperit de-a lungul timpului sursele de energie folosite de muşchiul cardiac. Cercetările recente au evidenţiat însă un factor de care nu putem să nu ţinem cont: coenzima Q10.

Cu toţii am auzit de ea: o găsim în magazinele de produse naturiste sub formă de comprimate sau capsule, pe etichetele produselor cosmetice de marcă…puţini cunosc însă detalii despre ea.

Cercetările au început cu experienţele făcute de doctorul Karl Folkers, care a avut intuiţia faptului că această substanţă joacă un rol important în funcţionarea inimii. Primul pas a fost dovedirea existenţei coenzimei Q10 în muşchiul cardiac. Această descoperire a fost urmată de altele, la fel de importante. Doctorul Folkers a continuat studiile împreună cu un coleg japonez, Tatsuo Watanabe şi împreună au ajuns la un rezultat clar: nivelele sangvine de coenzimă Q10 la victimele bolilor cardiace erau mult reduse faţă de nivelele sangvine de coenzimă Q10 la persoanele care nu sufereau de inimă. Analizele efectuate în laborator au arătat că există o legătură de netăgăduit între nivelul de Q10 şi funcţionarea inimii. 75% din pacienţii cardiaci analizaţi aveau deficienţe variate, dar semnificative de coenzimă Q10 în ţesutul cardiac.

Dr. Folkers a studiat nu mai puţin de 25 de lucrări ştiinţifice ce conţineau rapoartele a 110 medici din 41 de unităţi medicale japoneze, care au efectuat studii pe mii de pacienţi. Toate aceste studii demonstrau beneficiile aduse de coenzima Q10 pacienţilor suferinzi de boli cardiace. Toate testele efectuate au arătat îmbunătăţiri semnificative ale performanţelor inimii tratate cu suplimente de coenzimă Q10.

Problemele cardiace apar odată cu înaintarea în vârstă. Procesul natural de îmbătrânire aduce cu sine şi scăderea nivelului de coenzimă Q10 din ţesutul cardiac, ceea ce duce la scăderea resurselor energetice cardiace, mai ales că odată cu înaintarea în vârstă scade şi capacitatea organismului de a sintetiza coenzima Q10.

Este necesar să precizez că activitatea coenzimelor în organism este diferită de cea a vitaminelor. Suplimentarea alimentaţiei zilnice cu coenzima Q10 nu va avea nici un rezultat la pacienţii sănătoşi, la care această substanţă se găseşte în sânge în cantităţi normale. Eficienţa unui asemenea gest se observă doar la pacienţii care au deja probleme cardiace( Atenţie! Chiar şi scăderea capacităţii de efort poate indica o suferinţă cardiacă).

În 1980, la Facultatea de Medicină Kitasato, din Japonia, a fost efectuat un studiu care a demonstrat că doza de coenzima Q10 administrată trebuie să fie direct proporţională cu severitatea bolii. Membrii grupului de studiu au ajuns la concluzia că “…într-o inimă normală se găseşte îndeajuns de multă coenzimă Q10, dar în stările patologice , sau în cazul bolilor de inimă, există o deficienţă de Q10…Aceasta este privită ca una dintre substanţele importante în menţinerea funcţionării normale a inimii. Astfel există o posibilitate ca deficienţa de coenzimă Q10 să dea naştere la insuficienţă cardiacă”.

Aarhus şi Copenhaga în Danemarca, Indianapolis şi Texas în S.U.A., Kitakyushu şi Kanagawa în Japonia, Bornheim-Merten şi Bonn în Germania sunt doar câteva locuri de pe glob unde s-au desfăşurat studii cu privire la funcţiile coenzimei Q10 şi la rolurile sale în organismul uman.

Complexitatea studiilor pe de o parte şi perseverenţa cercetătorilor pe de altă parte dovedesc importanţa pe care această substanţă miracol o are pentru organismul uman.

Studiile efectuate nu au dovedit încă dacă organismul depozitează coenzima Q10 aşa cum face cu alte substanţe sau o asimilează doar atunci când are nevoie de ea.

Constatarea faptului că la epuizarea resurselor de Q10 organismul uman începe să se deterioreze, ne duce cu gândul la necesitatea suplimentării alimentaţiei zilnice cu coenzimă Q10.
Pentru bolnavii de inimă, mai ales pentru cei aflaţi în stare avansată de boală, acest gest poate deveni vital pentru menţinerea vieţii.

Avansând în studiul medicinii naturiste , mi-am reconsiderat permanent atitudinea faţă de boală şi bolnav iar viziunea despre complexitatea şi frumuseţea interioară şi exterioară a fiinţei numită OM, m-i s-a îmbogăţit în fiecare zi.
Practicarea medicinei alopate, chiar pentru scurt timp, m-a făcut să am o reţinere cu privire la pastile. Imaginea aproape paradisiacă a unei lumi în care nu există poluare şi nici telefon mobil, şi în care medicul previne apariţia bolii în loc să trateze bolnavi pe patul morţii, m-au făcut mult timp să cred că aşa va arăta medicina naturistă şi în viitor. Trecutul însă nu se întoarce. Avansarea tehnologiei are şi părţile ei bune. În loc să mâncăm kilograme de fructe sau de plante medicinale luăm acum o pastilă. Pentru bolnavii care necesită tratamente intensive şi de lungă durată acest fapt este un avantaj de necontestat.
Coenzima Q10 este un remediu de care cardiacii au nevoie zilnic, pe tot parcursul vieţii, din momentul descoperirii afecţiunii cardiace.