Sfântul Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este simbolul biruinţei asupra Răului, dovadă iconografia creştină, cu sfântul ucigând balaurul. Fost general roman, Gheorghe nu a ucis un balaur, însă a fost martirizat pentru credinţa în Hristos, odată cu soţia împăratului”
Nici o altă sărbătoare nu are atâtea tradiţii şi obiceiuri ca Sfântul Gheorghe. De exemplu, în ajun se aduc flori şi se împletesc coroniţe care se agaţă la poarta casei, pe geamuri. Dimineaţa fiecare membru al familiei se spală pe faţă în ligheanul cu apă în care se pun flori şi un ou roşu. În unele zone, înainte de răsărit, se face baie în cel mai apropiat râu în care de asemenea se aruncă coroniţe de flori. În unele sate, agricultorii ară o brazdă în jurul satului pentru rodnicia pământului. Sfântul Gheorghe este reprezentat călare, îmbrăcat în haine de voivod şi ucide cu o suliţă un balaur (care reprezintă politeismul, păgânismul); uciderea balaurului semnifică victoria creştinismului asupra păgânismului. Pe icoane mai apare o tânără în haine domneşti, Alexandra, soţia împăratului Diocleţian. Ea simbolizează tânăra biserică creştină.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfântului Gheorghe are o data fixă – 23 aprilie – şi marchează adevăratul început al primăverii. În viziunea populară sărbătorile Sfântului Gheorghe şi a SfântuluiDumitru determinau anotimpurile anului. La Sfântul Gheorghe începe anotimpul cald, iar la Sfântul Dumitru – cel rece. Potrivit legendei, aceşti doi sfinţi „poartă cheile anotimpului la brâu, păstrându-le cu sfinţenie”.
În popor, în perioada acestor două sărbători se obişnuieşte să se facă împrumuturi de bani, se închiriază loturi de pământ, se tocmesc ciobanii etc. De aici şi proverbul „Sfântul Gheorghe tocmeşte şi Sfântul Dumitru plăteşte”.
În ajunul zile de Sfântul Gheorghe stâlpii porţilor se împodobesc cu brazde de iarbă în care sunt înfipte crenguţe de salcie. Pe timpuri, crengi verzi se puneau şi la grajdurile animalelor. Aceste brazde şi crengi unii le păstrau tot anul şi le foloseau împotriva bolilor şi în scopul protejării animalelor de forţele rele.
În concepţia populară, ajunul Sfântului Gheorghe se consideră un timp primejdios, deoarece cu venirea întunericului şi până la primul cântat al cocoşului, prin gospodării bântuie duhuri rele care iau mana animalelor, îndeosebi a vacilor. De aceea în noaptea spre Sfântul Gheorghe animalele necesită pază atentă şi grijulie.
Conform tradiţiei, în ajunul Sfântul Gheorghe se face aşa numitul „foc viu”. În taină se aduc lemne şi se aprind într-un mod special – frecând două lemne unul de altul.
În jurul focului se strâng flăcăii care organizează diferite jocuri şi sar peste foc. Când focul se stinge, fiecare ia câţiva cărbuni şi venind acasă afumă cu ele animalele.
În trecut, de ziua Sfântul Gheorghe se mai practică încă un obicei – căutarea comorilor. De fapt se spune că comorile sunt căutate: la Paşte, Sfântul Gheorghe, Ispas, Duminica Mare, Ioan Botezătorul. Se credea că în aceste zile comoara „se aprinde” şi luminează, indicând locul unde se află. Erau cunoscute multe modalităţi de căutare a comorilor, dar în caz când se găsea şi se lua comoara obligatoriu era să laşi în acel loc câteva monede sau alte obiecte, pentru ca găsitorul să nu fie omorât de către duhurile rele ce o păzeau.
De ziua Sfântul Gheorghe sunt legate şi multe alte tradiţii. Ca şi la alte sărbători se dă de pomană de sufletele morţilor, în care intră ulcioare noi cu lapte sau brânză, colac şi lumânare, în cazul când sărbătoarea nu cade în Postul Paştelui.
În ajunul Sfântul Gheorghe se sărbătoreşte şi ziua ciobanilor – „alesul”. Pe imaşse alege locul stânei şi a tuturor anexelor acesteia. De fapt, „alesul” semnifică începutul sezonului de primăvară-vară, când se strâng oile la stână şi se separă mieii şi iezii de oi şi capre. Pentru ca forţele rele să nu ia mana oilor acestea trebuie mulse până la amurg. În timpul nopţii ciobanii cântă la diverse instrumente, astfel alungă forţele rele protejându-le . Dacă „alesul” cade în zi de post nu se mănâncă de frupt, în restul zilelor sunt organizate petreceri la care se servesc bucate din carne, ouă etc. Vinul se serveşte cu urări de sănătate pentru ciobani şi animale.