Înnoirea timpului în Calendarul popular se desfăşoară după un ritual care, pentru a fi împlinit, necesita mai multe „zile cosmogonice”. De pilda, moartea şi renaşterea Anului contemporan cuprinde un ciclu de 12 zile (25 decembrie – 6 ianuarie), intersectat la mijloc de momentul culminant al „tăierii” timpului, la miezul nopţii dintre Anul Vechi şi Anul Nou. Acesta este un timp condensat, o reducere simbolica a anului solar de 12 luni. De aceea este important ca până pe 31 decembrie la ora 23.30, să faceţi un bilanţ al anului care se încheie, scriind în maxim două fraze realizarea cea mai importantă a anului, lecţia cea mai importantă a anului şi pierderea cea mai importantă. Apoi scrieţi, în maxim a0 cuvinte cum aţi simţit şi trăit fiecare zi începând cu 25 decembrie. Veţi continua să scrieţi toate acestea până pe 6 ianuarie, apoi păstraţi hârtia şi verificaţi daca fraza scrisă pentru fiecare dintre cele 12 zile se potriveşte pentru fiecare dintre cele 12 luni ale anului care începe.

La sfârşitul unui an şi la începutul altui an, suntem tentaţi să ne autoanalizăm cu sinceritate şi să ne propunem schimbări care ne-ar putea ajuta să evoluăm, să creştem, să obţinem mai mult de la viaţă şi să facem mai mult. Pentru ca planurile de viitor să fie potenţiale, realizabile şi nu doar vise absurde, este obligatoriu să ne aplecăm privirea cu atenţie asupra slăbiciunilor, a greşelilor pe care le-am făcut în trecut, a deciziilor care ne-au dus pe un drum înfundat. Dacă ne-a lipsit perseverenţa în a ne susţine un plan, un scop de viaţă, or curajul, dacă n-am fost destul de iscusiţi pentru a realiza ceea ce ne-am propus cu un an în urmă, trebuie să observăm de ce n-am reuşit. Şi nu avem nevoie să observăm eşecurile, ori erorile de dragul de a ne lamenta, de a învinovăţi pe altcineva, conjuncturile, defectele, greşelile celorlalţi, cât pentru a vedea unde am scârţâit noi înşine. Nu de plânsul nostru are nevoie viaţa, nu de victime are nevoie lumea şi nu de fricoşi, ci de fiinţe care ştiu că esenţa succesului este să încerci, să cazi, să te ridici şi apoi, cu sânge rece şi curaj să nu mai repeţi acel lucru care te-a dus în jos.
În orice domeniu şi în orice direcţie a vieţii vrem să reuşim, să câştigăm, să obţinem mai mult, este obligatoriu să fim prezenţi complet în acel mediu.

Curajul de a merge mai departe trebuie aşezat în mintea noastră şi, ori de câte ori nu reuşim ceea ce ne propunem, este util să vedem ce manevre eronate am făcut, să găsim puterea de a încerca altele, decişi că vom reuşi.

Anul este o personificare a Soarelui numit la solstiţiul de iarnă An Vechi, înainte de a muri la miezul nopţii de Revelion, şi, imediat după renaştere, An Nou. Sinonim cu marii zei ai omenirii, el se naşte, creşte, îmbătrâneşte şi moare împreună cu timpul calendaristic pentru a renaşte după 366 de zile, 365 în anii bisecţi. Sfinţii Calendarului popular sunt mai tineri sau mai bătrâni, după şansa avută de aceştia la împărţirea sărbătorilor: Sânvasâi, celebrat în prima zi a anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubeşte şi petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) şi Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi, după care urmează generaţia sfinţilor-moşi, Moş Andrei (30 noiembrie), Moş Nicolae (6 decembrie), Moş Ajun (24 decembrie) şi Moş Crăciun (25 decembrie).

La trecerea de la ciclul vechi (anul vechi) la ciclul nou (anul nou) se desfăşura un spectaculos ritual – ceea ce ar trebui să încercăm să facem şi noi –  care urmărea, în esenţă, un singur scop: renovarea simbolica a lumii. Tăierea „săgeţii” unidimensionale a timpului – simbolizată de semnul Săgetătorului şi obţinerea unei figuri circulare numită an, care a devenit simbolul fundamental al stăpânirii timpului. Ceea ce i-a inspirat pe oameni să-şi măsoare existenţa nu în zile înşirate la infinit, ci în perioade repetabile şi egale ca număr de zile, adică în ani, au fost ritmurile cosmice (fazele Lunii, alternanţa zilei cu noaptea, a solstiţiilor cu echinocţiile) şi terestre (succesiunea sezoanelor secetoase cu cele ploioase, a sezoanelor călduroase cu cele friguroase, ciclurile vegetale şi animale divizate în perioade caracteristice prin fertilitate sau sterilitate, apariţia şi dispariţia animalelor şi păsărilor prin migraţie sau hibernare etc).

Pentru a intra în ritmul cosmic şi terestru despre care am vorbit sunt necesare anumite ritualuri, ele ne ajută să conştientizăm valoarea timpului şi să sugestionăm calitatea lui.

1. Primul ritual ţine de dăruire, dăruim pentru a participa la generoasa circulaţie a darurilor îmbelşugate ale vieţii. Tot ce dăruim se întoarce la noi, poate printr-o altă sursă. De aceea este bine să dăm de mâncare animalelor şi să oferim ” jertfe” spiritelor.

Ce putem face: vărsăm miere în râu, ca ofradă pentru zeiţa Venus a iubirii şi abundenţei. O mică parte din ceea ce mâncăm sau pregătim să o oferim păsărilor de afară.

1. Jupiter spune că belşugul atrage belşug iar recunoştinţa vieţii atrage recunoştinţa. Rumi spune că: depresia se datorează neputinţei de a slăvi. Un om deprimat este un hoţ care-i fură fiecare clipă lui Dumnezeu. Slăvirea, recunoştinţa şi entuziasmul aduc belşug, ca antidot pentru depresiei. Aşa că să nu uităm să scriem un acatist de mulţumire lui Dumnezeu şi să ne facem mici daruri simbolice între noi.
2. Este bine ca imediat după Anul Nou să luăm un pumn de făină de porumb să suflăm în ea spunând această rugăciune: Doamne deschidem calea şi oferă-mi şansa de a fi de mare ajutor în lume. Acest lucru se poate face şi în prima joi a anului şi în oricare zi de joi când ne simţim împovăraţi.
3. Să ne cinstim dorinţele, adică să scriem ce ne dorim evaluând în acelaşi timp cât de necesare ne sunt. Ocupându-ne de dorinţe ajungem la înţelegerea legăturilor dintre lucruri. Deci prima întrebare importantă pe care ar trebui să ne-o punem înainte de revelion şi să o rostim imediat după miezul nopţii ar trebui să fie: CE VREAU?. Simpla vizualizare şi concentrare asupra imaginii unei realităţi dorite timp de câteva minute ( ar trebui zilnic în timpul anului în funcţie de proiectele la care lucrăm) implică manifestarea acelei realităţi.
4. Să dansăm, măcar un dans, chiar şi singuri, pentru a ne elibera energiile stagnante, care ne blochează acţiunile.
5. Vineri, 30 ianuarie, se ia o chiflă rotundă de pâine şi se face o gaură în ea. Se pune o monedă de 50 de bani în ea, iar peste monedă o bucăţică de hârtie pe care scriem calităţile pe care dorim să le aibă persoana iubită. Se pune puţină miere deasupra, evident din motive simbolice, şi se fixează o lumânare mică ( Pastilă) în gaură, preferabil de culoare galbenă şi se aprinde lumânarea. În timp ce lumânarea arde se pune o muzică bună, se pregăteşte casa, sau pe noi. Când a ars, se duce lumânarea şi pâinea la un râu şi se spune: eu sunt cel care trag iubirea, sunt inspirat să găsesc curajul de a juca şi înţelepciunea de a iubi cu o inimă voioasă. În cazul persoanelor singure se poate face zilnic acest ritual, dimineaţa.
6. Vineri, sâmbătă şi duminică dimineaţă, faceţi în pragul casei ideograma planetei Venus (un cerc deasupra unei cruci) din făină, pentru a cinsti zeiţa Venus şi implicit iubirea, frumuseţea şi abundenţa.
7. Să ne scriem o dorinţă, un vis, o nevoie pe un bilet şi să-l înălţăm la cer legat de un balon, la noaptea dintre ani, după miezul nopţii. Trebuie mare atenţie la ceea ce scriem şi ne dorim. Nu uitaţi să vă rugaţi la Dumnezeu să se înalţe şi să fie primită această rugăciune.
8. Saturn, guvernatorul zilei de sâmbătă, ne spune că vom întâlni în afara noastră problemele interioare pe care le neglijăm sau calităţile pe care le refuzăm să le avem. De aceea se spune că cine ezită ajunge să fie condus. Primul lucru pe care trebuie să-l facem la trecerea dintre ani este să ne clarificăm intenţia. De aceea ziua de sâmbătă, când alergăm, gătim, pregătim, trebuie să reflectăm la acest aspect, pentru a-l defini. Apoi după miezul nopţii rostiţi-o, scrieţi-o şi daţi foc hârtiei, împrăştiind cenuşa în râu. Deci sâmbătă 31 este important să ne conturăm intenţia. Apoi se poate face un gest simbolic, se leagă în  jurul corpului o sfoară, fără a fi strâns tare, o impregnăm când o legăm, rostind cu voce tare, piedicile pe care vrem să le depăşim şi să le înlăturăm. Sfoara trebuie să fie astfel legată încât atunci când ridicăm mâinile să cadă.

10. Rădăcina cuvintelor răsuflare şi suflet, este în multe culturi identică, respiraţia este puntea dintre conştient şi inconştient, iar noi respirăm fără să ne gândim la asta. De aceea sâmbătă de câte ori respirăm ( exerciţiul se poate face oricând cu diverse scopuri) pe inspiraţie ne inspirăm propria autoritate de exemplu (sau ce avem nevoie, ce ne lipseşte) din cele cotloanele cele mai ascunse ale risipirilor din trecut. Expirăm, simţindu-ne calmi şi uşuraţi. Se repetă de cel puţin 7 ori, sau multiplu de 7, ideal de 28 de ori.

11. Este bine ca atunci când primiţi bani să-i puneţi în plicuri roşii, de aceea aveţi grijă să confecţionaţi sau să aveţi în casa plicuri roşii tot timpul. Înainte de Anul Nou, toate plicurile în care au fost sumele de bani primite în timpul anului, se pun sub pernă, iar dimineaţa se ard şi se spune: energia flăcării să mă încarce cu energia banilor, iar anul care vine banii vor fi de folos pentru mine.

12.  Dacă timpul ne permite putem face o curăţare energetică a casei, se înconjură casa de 6 ori.

13. Prima dată se tămâiază în fiecare colţ şi cotlon, şi se spune în Numele Tatălui, al Fiului, al Sfântului Duh, rog Sfânta treime să cureţe această casă. A doua oară se dă cu apă sfinţită, În centru camerei întâi pentru a induce energia vindecătoare în acea cameră şi apoi în fiecare colţ şi cotlon rostindu-se aceiaşi rugăciune. A treia oară începeţi să vă plimbaţi pentru prin casă şi să bateţi din palme. Este un mod foarte bun de a “citi” energiile din casă. Când baţi din palme şi se aude clar şi e un lucru uşor de făcut, asta indica o energie luminoasă şi curgătoare. Când bătutul din palme suna greu, plat, asta înseamnă ca acolo este energie stagnantă. Se stă în aceste locuri mai mult timp, continuând să batem din palme până când sunetul devine mai clar. A patra oară se face turul casei cu instrumentul de făcut zgomot, clopoţel, zurgălăi, tobă etc. Se rămâne mai mult în zonele cu energie stagnantă. A cincea oară se merge prin casă şi se face semnul infinit şi se rosteşte o rugăciune sau o afirmaţie de care aveţi nevoie pentru casă. A şasea oară începe de la uşa principala şi ţineţi în mână un bolul de sare. Se împrăştie sare pe praguri, în colturi şi în locurile unde simţim că energia este înţepenită. Poate în apropierea patului unde a stat o persoana bolnavă, în bucătărie unde s-au petrecut multe certuri sau lângă fereastra dinspre vecinii care au probleme. Se lasă sarea acolo cel puţin 12 ore, daca se poate. La sfârşit se tămâiază din nou şi se dă cu apă sfinţită, spunându-se aceiaşi rugăciune de la început, se spun e Tatăl Nostru şi rugăciunea de mulţumire.
Important: înainte de a începe curăţarea spuneţi Tatăl Nostru, spuneţi o rugăciune de mulţumire şi aprindeţi o lumânare. La fiecare trecere se face o pauză şi se spune Tatăl Nostru. Se face semnul Crucii la fiecare rugăciune.

14.  Faceţi (dacă nu aveţi) un altar într-un colţ al casei, cu icoane, candelă, apă sfinţită, tămâie, suport pentru lumânări, vas de aromo, arome, beţişoare, carte de rugăciuni. Fiţi conştienţi de prezenţa lui şi folosiţi-l.

15. SUPERSTIŢII?!…

      La ora 00.00 să ţineţi în mână ce-ţi doreşti mai mult în 2012!
     …acel obiect pe care îl ai în mână de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe

     care pui mâna imediat după ora 00.00 va fi cel mai important plan al vieţii tale   în anul care vine. Daca ai bani în mână, vei merge bine cu banii tot anul, dacă ţi de mână persoana iubită va merge bine cu dragostea tot anul, dacă ţii paharul în mână, va fi un an vesel…
…dorinţa pusa la miezul nopţii de Revelion are toate şansele să se împlinească.
…e bine să avem de Anul Nou crenguţe de vâsc – aduc noroc.
…aduce ghinion daca se agaţă calendarul înainte ca noul an să înceapă.
…aduce ghinion să se întoarcă fila de calendar înainte ca ziua sau luna să se încheie.
…aduce ghinion să intrăm în noul an fără nici un ban în buzunar
…e bine să nu ne găsească Anul Nou cu datorii, altfel vom avea datorii tot anul.
…primul om care va trece pragul în prima zi din noul an va influenţa tot anul.

…prima persoana care va bate la uşă în prima zi din noul an trebuie primită. Dacă prima persoana care va intra în casă e femeie – va fi un an prost, dacă e bărbat – va fi un an norocos.
…nu trebuie să se arunce nimic din casa în prima zi de an nou, nici măcar gunoiul! E bine ca în prima zi din An Nou ceva sau cineva să intre în casa, nu sa iasă!
…este bine sa facem ceva care are legătură directa cu serviciul sau ocupaţia specifică în prima zi a noului an pentru ca aceasta să meargă bine în Anul Nou

….nu este bine să se spele în prima zi a Noului An.
…prima zi din Noul An trebuie să găsească locuinţa curată.
…este bine să se  poarte haine noi pe 1 ianuarie şi ceva de culoare roşie, de Revelion.
…este semn rău să se spargă ceva în prima zi a Noului An şi în noaptea de Revelion.
…este semn rău să se plângă în prima zi a Noului An.
…este bine să se facă mult zgomot la miezul nopţii pentru a alunga spiritele rele (clopoţei, petarde etc.)
…este rău să se împrumute bani sau altceva în prima zi a Noului An.
…e semn rău dacă stranuţi în noaptea de Anul Nou.
…aduce noroc să se mănânce linte sau orice fel de bobiţe de Anul Nou.
…Anul Nou va fi luminos şi bun daca se lasă o lampa sau o lumânare aprinsa până la ziua.
…este bine să se lase uşile şi geamurile deschise în noaptea de Anul Nou.
…femeile nemăritate, dacă împrumută o verigheta şi o poartă de Anul Nou pe al treilea deget de la mâna stângă, îl vor visa pe viitorul soţ.

La mulţi ani cu sănătate, spor în toate, fericire, pace sufletească şi multă CREDINŢĂ!