Descriere
Planta originara din regiunea mediteraneeana, Calendula Officinalis - galbenelele - cresc pe terenuri necultivate, pe marginea drumurilor si a cailor ferate, dar se si cultiva in scop ornamental. In scop medicinal se foloseste doar varietatea caracterizata prin flori duble de culoare galben - portocalie. Ca raspindire, planta se intalneste de la campie pana in zona montana si infloreste din mai pana in septembrie.
In traditia populara, planta se fierbea in vin si se lua contra "galbinarii", sau fiarta in apa cu sofran. Se mai punea in scalda copiilor ca sa adoarma. Decoctul se folosea contra bolilor de piele, iar ceaiul din florile uscate la umbra, se lua in caz de ulcer gastric si duodenal, icter sau leziuni uterine.
Denumirea galbenelelor vine din latinescul "calendae" si diminutivul "ula", care inseamna calendar mic, aluzie la faptul ca florile plantei se deschid la rasaritul soarelui si se inchid la apus, indicand astfel miscarile soarelui, ca un fel de calendar. Latinescul "officinalis", care inseamna farmaceutic, este adaugat la denumirea multor plante ale caror virtuti terapeutice erau cunoscute si apreciate inca din vechime.
Planta contine saponozide triterpenice (calendulozide), carotenoide dintre care licopina, alfa si beta-caroten, neolicopina A, rubixantina, luteina, xantofila, steroli, flavonoizi si glicozizi flavonici, poliholozide omogene, rutinozizi si derivati ai cvacercetolului, ulei volatil, substante amare (taninuri), gumirezine, cumarine, mucilagii, vitamina C.
Actiuni terapeutice
Galbenelele au proprietati antiinflamatorii, antibacteriene, antifungice, hipolipemiante, antiedematoase, spermicide - prin saponozide (calendulozide);
- au actiune protectoare, trofica si cicatrizanta prin carotenoide, flavone, saponozide si taninuri;
- au virtuti imunostimulatoare prin poliholozidele omogene;
- sunt diuretice, analgezice, vasodilatatoare, antimicotice si antibiotice prin cumarine;
- stimuleaza activitatea vezicii biliare (sunt colagoge si coleretice) prin taninuri;
- au actiune estrogenica prin steroli;
- pot fi folosite in cosmetica pentru proprietatile conferite de uleiul volatil.
Indicatii terapeutice
Cu administrare interna, sub forma de pulbere sublingual, macerat sau tinctura, galbenelele se indica in:
- ulcer gastro-duodenal, enterocolite (pentru efectul cicatrizant si antiinflamator);
- faringite, amigdalite, metroanexita (pentru calitatile antibiotice si antiinflamatorii);
- boli infectocontagioase, infectii urinare, parazitoze intestinale (pentru actiunea antibacteriana si antiparazitara);
- toxiinfectii alimentare (datorita calitatilor depurative) ;
- icter, hepatita, insuficienta hepatica (prin proprietatile protectoare, trofice si cicatrizante);
- colecistita si dischinezie biliara (prin principiile amare);
- amenoree, dismenoree, tulburari de menopauza (datorita faptului ca exercita actiuni similare celor exercitate in organismul femeii de hormonii estrogeni si steroli).
Cu administrare externa, sub forma de cataplasme, comprese, bai de sezut, spalaturi sau unguente, se indica in:
- tratamentul plagilor, arsurilor, degeraturilor si ulceratiilor - cataplasme, comprese, spalaturi (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor);
- fisuri anale, hemoroizi, ulcer varicos - sub forma bailor de sezut sau ca unguent (datorita efectului astringent al taninurilor);
- blefarita, conjunctivita - spalaturi si comprese (datorita calitatilor antiinflamatorii);
- acnee, eczeme - se fac spalaturi, comprese sau ca unguent (prin efectul antifungic, antibacterian si depurativ);
- metroragii, leucoree, trichomoniaza (sub forma de spalaturi vaginale).
- in cosmetica sub forma de unguent, spalaturi sau comprese (pentru efectul hidratant, cicatrizant si degresant).
Cercetari originale efectuate in tara noastra au stabilit ca extractele liofilizate de flori in dilutie de 0,1-0,25% inhiba dezvoltarea mai multor microbi ca: stafilococul auriu Oxford, Escherichia coli si Candida albicans. In cadrul acelorasi cercetari s-a demonstrat si activitatea antitrichomoniazica a acestor extracte liofilizate.
Mod de administrare
Galbenelele uscate se folosesc in scopuri medicinale sub forma de pulbere, macerat, tinctura sau unguente.
Modalitatea cea mai eficienta de administrare este pulberea luata sublingual. Pulberea se prepara cu ajutorul unei rasnite electrice obisnuite, curate, in care se rasneste planta pana se obtine o pudra fina. Pulberea astfel obtinuta se cerne pentru a elimina resturile mai mari si se administreaza cate o lingurita de 4 ori pe zi (se poate lua in amestec cu alte plante cand se administreaza cate o lingurita de pulbere din amestec), la interval de 6 ore. Planta se ia cu minim 30 minute inainte de masa sau cu o ora dupa masa, se tine sub limba 15-20 minute apoi se inghite cu putina apa plata sau apa de izvor.
Pentru macerat se pun 2 linguri pline de planta sub forma de pulbere la 1 litru de apa plata sau apa de izvor si se lasa aproximativ 7 ore (peste noapte) la temperatura camerei. Dimineata se strecoara, iar lichidul rezultat se bea pe parcursul zilei, intre mese, cu inghitituri mici.
Maceratul care va fi utilizat pentru aplicatii externe sau bai se va face mai concentrat, din 7 linguri de planta la 1 litru de apa. Se foloseste pentru gargara, spalaturi vaginale sau comprese.
Tinctura de galbenele se obtine prin macerarea a 20g flori in 100g alcool de 70 grade, timp de 8 zile. Se iau 30 picaturi de 3 ori/zi, intr-un pahar cu apa plata sau de izvor.
Unguent: se incalzesc 100g de ceara de albine, peste care se pun 20 g de galbenele proaspete, se incalzesc la foc mic in bain marie. Se amesteca incet timp de 20 minute apoi se lasa sa stea pina a doua zi cind se incalzeste din nou amestecul si se filtreaza printr-un tifon, intr-un borcan. Se aplica unguentul, in straturi subtiri in zonele cu arsuri si degeraturi.
Baile de sezut: 30 g de flori proaspat culese se lasa sa stea in apa rece timp de 24 ore. Dupa acest timp se fierb timp de 10 minute in apa in care au stat si se adauga la apa de baie din cada la nivelul de 25-30 cm, atat cat sa ne acopere soldurile. Baile de sezut vor dura 10-15 minute si se fac de doua ori pe zi, timp de 12 zile.
Perna de flori: se realizeaza foarte simplu, din flori culese si puse la uscat undeva la umbra timp de 24 ore, dupa care se introduc intr-un saculet pe care il aplicam pe abdomen in cazul durerilor ulceroase, pe mijloc in cazul durerilor renale, dar mai ales pe fata pentru revigorarea tenului marcat de diferite spasme.
| Dr. Violeta Pîrvu | Medic medicină de familie | Competenţă apifitoterapie |
