Doru Moraru
Această medicină are o vechime de peste 5000 de ani în India şi îsi are originea în “Stiinţa Vedică”. Aceasta este o ştiinţă spirituală integrală, menită să dăruiască o înţelegere completă a întregului univers, ce se raportează unei legi universale unice.
Sistemul vedic de vindecare are patru nivele de cunoaştere, fiecare în parte constituind o metodă în sine de integrare şi de vindecare. Acestea sunt:
1. Cunoaşterea de sine – (Stiinţa transcendentă a vindecării) – studiază cercetarea corpului nostru în profunzimea lui pentru găsirea atitudinilor greşite ce sunt generatoare de boală. Aici sunt incluse şi unele forme de yoga, în aspectele sale cele mai înalte de revelare a Sinelui şi de abandonare în faţa lui Dumnezeu;
2. Sistemul Yoga – (Stiinţa cauzală a vindecării) – include exerciţii şi tehnici specifice din yoga, cât şi meditaţia, ca un mod de cunoaştere profundă a fiinţei noastre, pentru a obţine o stare de sănătate îndelungată. Aici este inclus şi sistemul Tantric în forma lui cea mai înaltă;
3. Astrologia – (Stiinţa astrală a vindecării) – include rostirea unor sunete specifice planetelor (Mantra), terapia cu metale (semi)preţioase, cromoterapia. Aici sunt incluse şi unele ritualuri oculte de intrare în rezonanţă cu energia planetelor.
4. Ayurveda – (Stiinţa sănătăţii fizice) – Include un regim de viaţă adecvat, o alimentaţie corectă, lucrul fizic cu corpul, modul de utilizare a plantelor medicinale, masajul cu uleiuri esenţiale (Aromoterapia), muzica (Meloterapia), terapia cu culori (Cromoterapia), rugăciunea, tehnici corporale yoghine şi meditaţia.
Frumuseţea sistemului Ayurvedic constă în trezirea şi redescoperirea aptitudinii de a trăi firesc şi armonios, în concordanţă cu propriile noastre calităţi, urmărind să ne eliminăm defectele (fără însă a ne forţa).
Ayurveda insistă asupra disciplinei etice şi spirituale, pentru o minte sănătoasă şi o dezvoltare armonioasă a personalităţii.
Conform tradiţiei indiene, bolile au două cauze. Prima ar fi că ele provin din cauze biologice (dezechilibrând umorile, elementele şi energiile primare ale corpului), iar în cea de a doua cauză, ele provin din cauze karmice, ca efect al acţiunilor greşite pe care le-am făcut în viaţă (cauze psihice sau spirituale).
“Stiinţa vieţii”
Ayurveda se mai poate traduce prin “cunoaşterea vieţii”, sau mai bine zis “cunoaşterea duratei vieţii”, ea desemnând în acelaşi timp relaţia dintre minte, trup si suflet.
Aprofundarea a acestei ştiinţe ne permite să ne cunoaştem mai intim sub toate aspectele, atât interioare cât şi exterioare, să ne mărim durata vieţii şi să întelegem că o minte puternică are capacitatea de a exercita o influienţă profundă asupra corpului fizic, în rău sau în bine, după cum noi o folosim.
Ayurveda urmăreşte patru obiective principale:
1. Îndeplinirea îndatoririlor în societate;
2. Datoria de a ne împlini în planul material;
3. Datoria de a ne satisface şi împlini dorinţele;
4. Cunoaşterea şi realizarea de Sine, atunci când vom realiza că viaţa înseamnă mai mult decât îndatoriri, acumulări de bunuri sau dorinţe.
Filozofia Ayurvedică crede că doar o persoană cu un puternic sistem imunitar poate fi sănătoasă. Atâta timp cât sistemul nostru imunitar va fi puternic, noi nu vom suferi de nici o boală. Cuvântul vedic pentru imunitate înseamnă “iertarea bolii”, venind de la conceptul că gândurile negative, emoţiile şi stilul de viaţă greşit sunt cauzatoare de boli.
Cele trei tipuri constituţionale
Medicina medievală, începând cu sec. al-XVII-lea, se baza în practica sa pe sistemul umorilor biologice constituţionale. Găsim foarte multe lucruri comune între medicina orientală, medicina Greciei antice, medicina tradiţională a Chinei, cât şi în medicina ancestrală a multor popoare.
Acesti termeni încă există în medicina modernă, cât şi ideea de umoare rea sau bună, ca factor psihologic al bolii. Fiecare din aceste 4 umori (în sistemul Ayurvedic fiind doar trei) o regăsim într-o substanţă particulară din corp, având un element specific şI o anumită calitate.
Filozofia orientală ne învaţă că cele Cinci Elemente se combină câte două pentru a forma trei forţe dinamice numite Dosha. Dosha înseamnă “ceea ce se schimbă”, deoarece ele se mişcă într-un echilibru dinamic una faţă de celelalte. Doshele sunt forţe vitale primare ce se găsesc doar în formele de viaţă iar dinamismul lor face ca viaţa să existe.
UMOARE |
Denumire vestică |
Element corespondent |
Calitate |
Localizare |
VATA |
Melancolic |
Pământ |
Rece |
Colon |
PITTA |
Coleric |
Foc |
Fierbinte |
Intestin subţire |
KAPHA |
Flegmatic |
Apă |
Umed |
Stomac |
– |
Sanguin |
Aer |
Uscat |
– |
Cele 3 umori şi corespondenţele lor
Umoarea biologică Vata
Este o îmbinare între Aer şi Eter. Ea este localizată în colon, coapse, şolduri, urechi, oase şi organele tactile. Sediul ei principal se află în colon*. Se consideră că celelalte două umori sunt incapabile să se manifeste fără ajutorul ei. În corp, ea reprezintă mişcarea impulsurilor nervoase, a sângelui, a aerului, a substanţelor şi a gândurilor. De asemenea, această umoare guvernează senzaţiile noastre, echilibrul mental şi orientarea, promovând adaptabilitatea mentală şi înţelegerea.
Calităţile ce caracterizează efectele sale asupra corpului sunt: aspru, mobil, rarefiat, rapid, rece, uscat, usor.
Umoarea biologică Pittta
Este creată prin interacţiunea dintre Apă şi Foc. Aceste două forţe reprezintă transformarea şi sunt responsabile de toate transformările chimice şi metabolice din corp.Ea este localizată în intestinul subţire, stomac, glandele sudoripare, sânge, limfă şi în organul vederii.
Sediul ei principal se află în intestinul subţire. În corp, ea reprezintă enzimele care digeră hrana şi hormonii care reglează metabolismul. De asemenea, ea transformă impulsurile electrice şi chimice în gânduri inteligibile.
Umoarea biologică Pitta guvernează astfel “digestia mentală”, capacitatea noastră de a percepe realitatea şi de a înţelege lucrurile aşa cum sunt ele.
Calităţile ce caracterizează efectele sale asupra corpului sunt: acid, fierbinte, fluid, uşor.
Umoarea biologică Kapha
Reprezintă echilibrul dintre Apă şi Pământ. Ea este structură şi lubrefiere. La un anumit nivel, Kapha sunt celulele ce ne formează corpul şi fluidele ce le hrănesc şi le protejează. Ea este localizată în piept, gât, cap, pancreas, stomac, limfă, grăsime, limbă şi nas. Sediul ei principal se află în stomac. Această umoare susţine şi întreţine suportul nostru emoţional în viaţă şi guvernează unele trăsături caracteristice pozitive emoţionale, cum ar fi: iubirea, compasiunea, răbdarea şi iertarea.
Kapha poate fi descrisă prin: moale, rece, încet, unsuros, greu, alunecos.
Tipurile constituţionale si echilibrul individual
Fiecare din noi se naşte cu un anumit echilibru constituţional care ne face ceea ce suntem şi ne determină punctele forte, dar şi slăbiciunile.
Corpul nostru are o predominanţă specifică a uneia dintre aceste trei umori şi proporţii mai mici din celelalte două. Astfel, medicina tradiţională orientală ne poate ajuta să ne redescoperim propriul echilibru cu care ne-am născut şi să ne reîntoarcem la armonia firească a corpului nostru.
Vă oferim acum posibilitatea de a afla singuri ce tip constituţional sunteţi, completând în mod corect şi cu multă sinceritate următoarele tabele.
1. Caracteristici care nu se schimbă.
Alegerile pe care le veţi face aici vor dezvălui tipul dv. original. Aşa v-aţi născut şi aţi fost menit să trăiţi. Orice schimbare nearmonioasă pot influenţa echilibrul, ducând la slăbirea sistemului imunitar şi la boală.
NR. PUNCTE |
VATA |
PITTA |
KAPHA |
1 |
Subţire, înalt sau scund |
Corp normal |
Corp mare |
2 |
Oase mici cu încheieturi proeminente |
Schelet normal |
Schelet greoi |
3 |
Degete lungi, ascuţite |
Degete medii |
Degete scurte, pătrate |
4 |
Slab în copilărie |
Clădit normal |
Gras în copilărie |
5 |
Dacă se îngraşă, depune pe mijloc |
Dacă se îngraşă, depune în mod egal |
Depune pe pulpe şi pe şolduri |
6 |
Piele mai închisă, se bronzează uşor |
Piele deschisă la culoare, se arde uşor |
Se bronzează egal |
7 |
Păr pe corp insuficient sau prea mult, închis la culoare |
Păr corporal deschis la culoare, fin. |
Păr corporal moderat în cantitate. |
8 |
Frunte îngustă |
Frunte medie, cu cute şi linii |
Frunte lată |
9 |
Ochi mici, activi, închişi la culoare |
Ochi medii, verzi, cenuşii sau căprui |
Ochi mari, limpezi, albaştri sau căprui |
10 |
Dinţi strâmbi, inegali, sensibili la temperatură. |
Dinţi egali, de mărime medie |
Dinţi mari, egali şi strălucitori |
11 |
Gât mic, instabil |
Gât normal |
Gât gros, stabil |
12 |
Bărbie delicată |
Bărbie normală |
Maxilar mare |
13 |
Păr ondulat, creţ în copilărie |
Păr deschis la culoare în copilărie |
Păr ondulat şi gros în copilărie |
|
TOTAL ________________ |
TOTAL _____________ |
TOTAL ____________ |
2. Caracteristici care se schimbă.
Aici puteţi vedea care este echilibrul dv. în acest moment. Dacă veţi compara rezultatul acesta cu primul, veţi vedea care sunt schimbările survenite cât şi dereglările acumulate.
NR. PUNCTE |
VATA |
PITTA |
KAPHA |
1 |
Se îngraşă greu |
Se poate îngrăşa sau poate slăbi dacă vrea |
Se îngraşă uşor, dar pierde greu din greutate |
2 |
Mâini şi picioare reci |
Piele caldă la atingere |
Piele răcoroasă |
3 |
Piele uscată, crapă uşor, aspră şi face uşor bătături |
Piele unsuroasă cu tendinţă spre coşuri şi iritaţii |
Piele groasă, bine lubrifiată |
4 |
Are adesea buze crăpate |
Buze roşii, bube sau herpes |
Buze pline, moi |
5 |
Păr uscat, înspicat, închis la culoare, aspru, tare sau creţ |
Păr blond, roşcat sau cenuşiu. Rărire sau chelire timpurie |
Păr gros, ondulat, unsuros, negru sau şaten |
6 |
Nu-i place uscăciunea sau frigul |
Preferă locurile răcoroase, ventilate |
Tolerează orice fel de climă |
7 |
Limbă uscată, cenuşie |
Limbă gălbuie, portocalie sau roz |
Limbă umflată, cu un strat alb pe suprafaţă |
8 |
Ochi deseori uscaţi. Albul ochilor au o tentă cenuşie sau albăstruie |
Albul ochilor au o tentă roşiatică sau gălbuie |
Tendinţă spre inflamare a ochilor |
9 |
Scaun neregulat, tare, uscat sau constipat |
Scaun uşor, diareic, de două ori pe zi |
Scaun regulat o dată pe zi |
10 |
Dacă este bolnav disfuncţii nervoase, dureri ascuţite |
Dacă este bolnav; febră, inflamaţii şi urticarie |
Dacă este bolnav; se umflă, reţine fluide, congestii, mult mucus |
11 |
Interes sexual variabil, fantezii erotice |
Apetit sexual mare, uşor de stârnit |
Sex echilibrat, greu de stârnit |
12 |
Ciclu neregulat, scurgeri insuficiente crampe puternice cu dureri |
Poate sângera mult iar scaunul poate fi moale în timpul ciclului |
Scurgeri puternice în timpul ciclului; crampe uşoare, dacă sunt |
13 |
Preferă ori o dietă abundentă, ori una foarte strictă |
Iubeşte proteinele, cofeina şi mâncarea sărată şi condimentată |
Iubeşte dulciurile, laptele şi produsele făinoase |
14 |
Gingii slabe |
Gingii inflamate |
Gingii tari |
15 |
Încheieturi ţepene, dureroase |
Încheieturi umflate, fierbinţi, chiar arzând |
Încheieturi mobile, umflate |
|
TOTAL _________________ |
TOTAL _________________ |
TOTAL _________________ |
3. Caracteristici mentale
Mintea fiecărui tip constituţional are caracteristici favorabile cât şi nefavorabile. Persoanele Vata au o gândire creativă, dar se răzgândesc repede. Tipul Pitta are o memorie bună şi sunt buni organizatori, dar au tendinţa de a trece peste oamenii din calea lor pentru a-şi atinge ţinta. Persoanele Kapha se descurcă uşor cu rutina şi urmează indicaţiile cu atenţie, dar iau deciziile foarte greu şi le lipseşte creativitatea.
NR. PUNCTE |
VATA |
PITTA |
KAPHA |
1 |
Concentrarea şi memoria e de scurtă durată şi uită repede |
Memorie bună pe termen lung şi scurt; gânduri logice, raţionale |
Învaţă greu, dar nu uită niciodată |
2 |
Urăşte rutina |
Iubeşte să plănuiască şi să organizeze mai ales dacă este ceva personal |
Se adaptează foarte uşor cu munca de rutină |
3 |
Decide greu; se răzgândeşte uşor |
Ia repede decizii şi vede lucrurile cu claritate |
Ia decizii cu greutate, dar se ţine de ele |
4 |
Neastâmpărat, activ, iubeşte mişcarea |
Agresiv, iubeşte activităţile competitive |
Calm, îi place să se relaxeze |
5 |
Gândeşte creativ |
Gânditor organizat |
Preferă să urmeze un plan sau o idee |
6 |
Face multe planuri, toate odată |
Îi place să procedeze în mod ordonat |
Rezistă la schimbare, la noi idei. Iubeşte simplitatea |
7 |
Cunoaşte foarte mulţi oameni, puţini apropiaţi |
Foarte selectiv, îşi face prieteni apropiaţi, dar şi duşmani |
Loial, cu mulţi prieteni |
8 |
Cheltuie impulsiv; banii sunt pentru a fi folosiţi |
Cheltuie planificat; banii sunt pentru a atinge ţinta |
Cheltuie cu şovăială; iubeşte să facă economii |
|
TOTAL _______________ |
TOTAL _______________ |
TOTAL _______________ |
4. Caracteristici sentimentale
Şi aceste caracteristici emoţionale au aspecte pozitive şi negative. Tipul Vata devine repede neliniştit sau speriat, totuşi uită repede şi nu poartă ranchiună. La Pitta furia vine repede, dar ei au capacitatea de a o transforma în înţelegere sau de a trece peste ea. Senzitivitatea Kapha înseamnă că o greşeală nu este uşor iertată, dar asta îi face loiali şi romantici.
NR. PUNCTE |
VATA |
PITTA |
KAPHA |
1 |
Experimentează frica |
Experimentează ura |
Experimentează apatia |
2 |
Ţine secrete |
Poate fi vindicativ |
Poate fi nepăsător |
3 |
Poate fi autodestructiv |
Poate fi destructiv |
Se simte victimizat |
4 |
Neliniştit |
Iritabil |
Ataşat |
5 |
Laş, pârâcios |
Manipulativ |
Lacom |
6 |
Nervos |
Furios |
Doritor |
7 |
Dinamic |
Receptiv |
Armonios |
8 |
Comunicativ |
Îi pasă |
Devotat |
9 |
Flexibil |
Tolerant |
Răbdător |
10 |
Sentimentele şi stările se schimbă repede |
Agresiv când e vorba de sentimente; îşi dă opinia chiar neîntrebat |
Se fereşte să dea o opinie în situaţii dificile |
11 |
Visează despre zbor, neliniştit, coşmaruri |
Visează color, repede; pasiune, conflict |
Vise romantice, scurte, deseori legate de apă |
|
TOTAL _______________ |
TOTAL _______________ |
TOTAL _______________ |
Faceţi un total al ultimelor trei tabele, ceea ce vă va arăta unde operaţi în corp, minte şi sentimente.
După ce veţi urma un tratament pentru îndepărtarea anumitor afecţiuni, refaceţi tabelele şi vedeţi ce s-a schimbat. Cu cât vă apropiaţi de primul tabel, cu atât sunteţi mai în armonie cu ceea cu ce aţi venit.
Interpretarea chestionarului
Primul tabel ne arată configuraţia iniţială şi unde ar trebui să ne întoarcem pentru a ne simţi noi înşine.
Al doilea tabel ne arată echilibrul actual şi ne indică simptome pe care ar fi bine să le schimbăm. Acest tabel ne va ghida către un stil de viaţă şi o dietă corespunzătoare pentru a ne reechilibra.
Al treilea tabel ne indică punctele tari cât şi pe cele slabe ale minţii noastre. Înţelegând mai bine natura mentalului nostru, putem să ne cunoaştem mai bine şi să evităm activităţile sau acţiunile care nu ni se potrivesc.
Ultimul tabel ne indică disfuncţiile corpului în relaţie cu emoţiile negative trăite de noi. Putem folosi o dietă şi un stil de viaţă mai echilibrat şi ne putem ajuta de anumite tehnici străvechi de vindecare pe cale naturală în funcţie de caracterul nostru specific pentru a ajunge în armonie atât cu noi cât şi cu ceilalţi.