| Dr. Ioan-Florin Hiru | Medic de medicină generală | Competenţă apifitoterapie |

Intrăm în Europa… sau cel puţin aşa ni se spune. Toate creşterile de preţuri sunt motivate de necesitatea de a ne alinia la standarde europene. Fără a face politică, orice om care are măcar un dram de minte şi cultură se poate întreba, însă, de ce nu ne aliniem şi la standardele de curăţenie, de civilizaţie, de cultură, de sănătate… Pentru că, atâta timp cât integrarea e suportată de buzunarele noastre, avem dreptul să decidem cum se face ea!
În cadrul acestei rubrici ne-am hotărât să vă prezentăm, pe parcursul a câtorva numere, aspecte comparative între România şi alte ţări privind obiceiul de a fuma şi modul în care sunt făcute şi aplicate legile cu privire la fumat.
Am ales acest subiect pentru că, în opinia noastră, România este, şi la momentul de faţă, unul dintre paradisurile europene ale tutunului. De ce? Pentru că legile care privesc publicitatea la produsele din tutun şi fumatul în locurile publice ori sunt prea permisive, ori nu sunt aplicate.
Vom prezenta, pentru început, succint, principalele efecte ale fumatului asupra fumătorilor şi asupra celor din jurul lor.
Conform studiilor ştiinţifice, fumul de ţigară conţine peste 4.000 de compuşi chimici diferiţi care au efecte nocive asupra corpului omenesc, atât al fumătorului, cât şi al anturajului acestuia. Numai în Europa mor anual peste 1,2 milioane de oameni din cauza fumatului. Fumatul, atât cel activ cât şi cel pasiv, scade foarte mult imunitatea organismului, făcându-l mult mai predispus la orice fel de îmbolnăviri.
Cu toate că sunt bine cunoscute toate aceste efecte nocive ale fumatului, cu toate că anual sute de studii ştiinţifice dovedesc noi şi noi efecte nocive ale acestui obicei, cu toate că Organizaţia Mondială a Sănătăţii a formulat încă din anul 2001 o regulă (deoarece fumatul şi expunerea la fum de ţigară sunt extrem de periculoase pentru copii, statele au obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru a feri copii de tutun şi pentru a se asigura că interesele copiilor vor fi puse înaintea intereselor producătorilor de tutun), cu toate că în statele Uniunii Europene se investesc bani serioşi în programe de informare a populaţiei, aleşii noştri încă mai consideră că acestea sunt lucruri mărunte. Iată şi motivele care ne-au făcut să tragem această concluzie:

 

• încă mai sunt firme producătoare de ţigarete care îşi amplasează reclamele la mai puţin de 200 m de instituţiile de învăţământ şi de sănătate, fără a fi sancţionate;
• încă mai sunt firme producătoare de ţigarete care nu respectă proporţiile stabilite de lege între inscripţia “Avertisment tutunul dăunează grav sănătăţii” – directiva … şi suprafaţa totală a reclamei, fără a fi sancţionate;
• există foarte multe instituţii în care se fumează în birouri, contrar legii în vigoare; şi mai trist este faptul că numeroşi medici fumează în cabinete, în ciuda faptului că legea interzice clar acest lucru şi că, în plus, domniile lor ar trebui să reprezinte un exemplu pentru pacienţi;
• în pieţele închise din Bucureşti se fumează fără ruşine; atunci când am întrebat un poliţist cum e posibil ca acest lucru să se petreacă chiar sub ochii lui, ne-a răspuns că nu poliţia aplică legea cu privire la fumat, ci inspectorii de mediu ce aparţin de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor;
• în toţi aceşti ani de după 1989 am văzut foarte puţine iniţiative şi programe coerente de informare a populaţiei în legătură cu efectele nocive ale fumatului, fapt care dovedeşte o slabă preocupare a guvernelor pentru sănătatea populaţiei şi, în consecinţă, şi pentru viitorul acestei ţări. A fost chiar de râs iniţiativa cu iodarea sării, care este chiar un lucru nociv atunci când ai un risc de doar 20% de deficit de iod în populaţia generală, în condiţiile în care în România aproximativ 40% din populaţie fumează;
• prin Legea 90/2004 s-a amânat din nou interdicţia vânzării pachetelor cu mai puţin de 20 de ţigări, până la 1 ianuarie 2007; tot în urma medierii Legii 90/2004, deşi majoritatea membrilor desemnaţi pentru şedinţa de mediere făceau parte din comisiile care aveau în vedere tocmai sănătatea şi cu toate că era interzisă anterior, vânzarea ţigărilor la bucată a fost permisă din nou până la 1 ianuarie 2007;
• România nu a ratificat, ci doar a semnat Convenţia-Cadru pentru Controlul Tutunului, fapt care nu o obligă cu nimic, dar care dovedeşte fie existenţa unor interese oculte legate de industria tutunului, fie o indiferenţă crasă a factorilor de decizie, fie ambele;
• organele în drept nu folosesc cele 4.680 minute, dintre care 1.340 la ore de maximă audienţă, minute ce le revin în conformitate cu legea 349/2002 pentru a difuza materiale promoţionale de prevenire si combatere a consumului produselor din tutun.

Stiati ca?
Riscul de a dezvolta cancer pulmonar sau al căilor respiratorii este de 50-100 de ori mai mare la fumătorii activi şi pasivi? Există, însă, riscuri foarte crescute şi de cancere de pancreas, vezică urinară, rinichi, stomac şi de col uterin.
Numai 15% din fumul ţigării este inhalat de către fumător, iar restul trece în atmosferă?
Fumul degajat de ţigară între pufuri (şi pe care îl inspiră fumătorii pasivi) are o concentraţie mai mare de substanţe otrăvitoare decât cel inhalat de către fumător?
Fumatul într-o încăpere aglomerată poate produce o poluare de 6 ori mai mare decât cea de pe o autostradă la ore de vârf?
Numai industria tutunului consumă anual peste 2.000 km2 de pădure (pentru hârtie, carton, dar şi pentru căldura necesară uscării tutunului)?
Fumatul activ şi pasiv provoacă impotenţă şi infertilitate? Iar în România unul din 4 bărbaţi suferă de această problemă!
Fumătorii activi şi pasivi fac mai multe riduri decât nefumătorii? Da, se pare că un fumător arată ca un nefumător cu 20 de ani mai în vârstă!
Fumatul activ şi pasiv cauzează bronşita cronică şi emfizemul pulmonar? Da, 90% dintre bronhopneumopatiile cronice obstructive reprezintă consecinţa fumatului!
Fumatul activ şi pasiv produc declinul inteligenţei? Acest lucru a fost demonstrat prin cercetări realizate la Institutul de Psihiatrie din Londra.
Fumatul activ şi pasiv generează modificări patologice ale vaselor sangvine, dintre care cele mai importante sunt: ateroscleroza precoce, arteritele, anevrismele? Toate acestea predispun la hipertensiune arterială şi la accidente vasculare.
Sute de nefumători mor anual de cancer pulmonar determinat de fumatul pasiv?
Numai 30 de minute de expunere la fumul de ţigară sunt suficiente pentru a determina micşorarea debitului sangvin al arterelor care irigă inima?
Dependenţa de nicotină este considerată afecţiune psihiatrică?
Expunerea prenatală la nicotină sau la fum de ţigară poate cauza probleme grave de sănătate la naştere sau mai târziu?
Peste jumătate dintre copiii din România sunt fumători pasivi în mediul familial?
Expunerea la fum de ţigară în mediul familial determină, în Marea Britanie, internarea anuală a peste 17.000 de copii sub 5 ani?