Astăzi este ziua Crucii, Înălțarea Sfintei Cruci, o sărbătoare cu o simbolistică extrem de profundă, din timpuri imemorabile. Cele două linii care se întretaie reprezintă întâlnirea Cerului și a Pământului în Om, căci Omul a fost creat după chipul și asemănarea Domnului. Și această întâlnire nu are loc oriunde ci doar în inimă ca purtătoare a Iubirii, care este singura ce poate Înălța Crucea. La noi, la români, în această zi se consideră că vine toamna, este momentul roadelor, al culesului, al recoltelor. Adică fiecare va depozita ceea ce a ”muncit”. Pare o analiză seacă, dar eu personal cred că este o evaluare profund spirituală, care are loc, după niște legi strict spirituale, dificil pentru noi să le percepem în totalitate. Eu cred că se depozitează, se așează și stratifică periodic toate gândurile și faptele bune, căci doar acestea sunt cu adevărat valoroase și se pot ordona ca să aducă la lumină, în timpul fiecăruia, cum se spune ”gândul cel bun”. Acesta apare așa cum spuneam, la timpul potrivit, spontan, cristalizând doar o atitudine normală față de tot ce este în jur și ne înconjură. Te regulă spunem,” Dă-mi Doamne gândul cel bun”, dar în timp acesta va veni ca o consecință a roadelor culese, a realizării menirii noastre, de exprimare a Iubirii dumnezeiești pe Pământ.
Este o zi prin excelenţă spirituală, în care putem în linişte să medităm, să planificăm, tot ce vom face în următoarea perioadă a vieții noastre. Deasemenea putem să analizăm tot ceea ce am făcut în ultimele șase luni, mai exact din 15 martie 2020. Este nevoie ca periodic la răscrucea anotimpurilor să ne auto cercetăm. Bătrânii noștri considerau că între aceste date Pământul învia și ajuta omul să obțină cele trebuincioase trupului, dar roadele erau după măsura Inimii, căci ele trebuiau să hrănească și Sufletul.
Oamenii poartă o luptă acerbă cu gândurile de suferinţă, de durere, cu neliniştile şi fricile pe care le absorb din minţile celor ce-i înconjoară. Adesea ei sunt răpuşi de gândirea toxica şi înfricoşătoare a mediului în care trăiesc!
Într-un mediu în care oamenii gândesc unii despre alţii tot ce-i mai grav, lipsa de speranţă şi deprimarea, frica şi suferinţa dănţuiesc un dans frenetic dar în același timp absurd al bolii, al durerii şi al disperării umane. Mă gândesc de multe ori: de ce facem asta? Sau mai exact de ce îi lăsăm pe unii să ne infiltreze îndoiala în suflet? Ceea ce gândim despre oamenii din jurul nostru contează. Ceea ce simţim, contează. Trebuie să ne trezim din acest somn al inconştienţei şi al întunericului, al iraţionalităţii şi al suferinţei, să fim responsabili de momentele în care creăm binele altui om sau suferinţa lui.
Această sărbătoare nu are legătură cu astrologia, și nici nu vreau să fac vreuna. Însă gradul sabian al zilei de astăzi, 22 Fecioară, este atât de sugestiv și de frumos interpretat de AdiM (el este același în fiecare an pe 14 septembrie), încât îl voi scrie doar pentru mesajul său.
O HAINĂ REGALĂ CU MÂNECI ÎNCRUSTATE CU NESTEMATE
Viaţa ta este regatul tău, şi nimeni altcineva nu este responsabil pentru ceea ce se întâmplă în acest regat. Bogăţia ta constă în talentele tale, şi dacă ştii să le cultivi şi să ţi le pui în valoare, aceasta îţi va umple inima de bucurii şi viaţa de satisfacţii pe toate planurile. Oare ceea ce arăţi acum celorlalţi este ceea ce ai tu mai de preţ?
