Astăzi începe săptămâna guvernată de Soare, iar Soarele se îndreaptă spre opoziţia cu  Nodul Nord; ea se va resimţi intens începând de astăzi şi practic ne permite fiecăruia dintre noi să putem rezolva problemele din trecut, să ne eliberăm de tensiunile interioare şi frici, dar numai prin conştientizare. Orice conjuncţie cu Nodul Nord ne ajută să ne înţelegem menirea şi să ne orientăm corect acţiunile, în acest caz să conştientizăm că fiecare dintre noi se află la startul unui nou început de drum. Pe scurt, putem descoperi în noi toate calităţile ascunse care ne pot propulsa. Trebuie însă să fim deschişi tuturor oportunităţilor care ne apar, să nu ne lăsăm copleşiţi de probleme, dar mai ales să acţionăm cu siguranţă şi decizie. De aceea cred că este momentul cel mai potrivit pentru a medita la ceea ce are nevoie sufletul nostru, la ceea ce ne este potrivit pentru a ne simţi armonioşi, fiind posibilă activarea virtuţilor noastre, recunoaşterea lor, având puterea de a ne transforma gândurile şi ideile învechite.

Avem o percepţie extrem de sensibilă, motiv pentru care ar trebui să ne ascultăm sufletul şi să ţinem cont de evenimentele, întâlnirile şi presentimentele noastre.

În acelaşi timp, în această săptămână, dar resimţindu-se de azi, se reface şi conjuncţia Soarelui cu Uranus şi cuadratura cu Pluton, ceea ce evident va genera tensiuni importante, evenimente bulversante, dure, sau crize intense, pentru a se produce transformarea.

Luna se află în trigon cu Soarele din a doua parte a zilei de astăzi, ceea ce poate face mai lină această curăţare şi eliberare, cel puţin astăzi şi mâine.

Vesta care a intrat în semnul Peştilor, se apropie de conjuncţia cu Neptun, aflat în domiciliu, ceea ce evident subliniază necesitatea unei dedicări mai mari laturii spirituale, nu prin acţiuni, neapărat cât prin gânduri şi atitudine.

Poate ar trebui să ne orpim din mersul alergat şi să reflectăm puţin. Este atât de uşor să spunem că viaţa este grea… Sunt mulţi care afirmă asta zi de zi, cu o anumită plăcere de a mărturisi adevărul trist al vieţii lor. Dar viaţa este aşa cum ne-o facem, aşa cum o judecăm singuri – mai ales în această perioadă şi săptămână avem de înţeles, aceptat şi schimbat ca acţiune acest fapt. Din păcate, puţini trec de acest stadiu, la cel care ar urma în mod natural stării de nemulţumire: să-si adune puterile pentru a depăşi greutăţile ei.
Oricum ar fi viaţa cuiva, ea păstrează mereu în rezervă căi şi soluţii care îi stau omului la îndemână, doar să vrea să le folosească. Oricui i se poate întâmpla să ajungă într-o situaţie dificilă sau la fundul sacului, şi atunci este momentul când se poate decide să urce din nou la suprafaţă şi mai sus. Primul gest trebuie să fie acela de a ridica privirea şi a căuta treapta următoare. Oamenii în faţa cărora doar ne plângem de greutăţi rareori ne pot ajuta, chiar dacă ne iubesc, sau chiar ne indică sugerându-ne soluţii. Dacă nu suntem pregătiţi, urechea sufletului nu ne aude şi în consecinţă noi nu înţelegem. De multe ori trebuie să ajungem până la fundul prăpastiei pentru a ne elibera.
Problemele vieţii nu sunt menite să ne facă zile grele, noi le dăm puterea asta, dacă ne complacem în atitudinea de victime ale vieţii. Mai degrabă, provocările vieţii ne pun în situatii în care tocmai acest lucru e necesar, corectarea atitudinii, ca să putem găsi soluţii creative, ce uneori pot însemna şi mari schimbări în ceea ce facem sau în felul cum trăim.
Trebuie să recâstigăm sentimentele de optimism şi siguranţă date de tot ce avem bun în viaţa noastră: acele lucruri care ne asigură resursele şi mediul necesar pentru a face tot ce putem cu ceea ce avem la îndemână. Asta ar fi starea de fericire legată de abundenţa de resurse şi posibilităţi pe care le avem mereu la dispozitie, iar dacă pierdem asta din vedere, atunci îi ia locul în sufletul nostru nemulţumirea şi deprimarea. Mai bine este să ne concentrăm asupra lucrurilor bune pe care ni le dă viaţa, decât să ne plângem de cele pe care nu ni le-a dat.

ORA PLANETARĂ A SOARELUI

Un fir de iarbă îi spuse unei frunze veştede:

– Ce zgomot faci când cazi! Ai reuşit să-mi împrăştii toate visele de iarnă.

Iar frunza veştedă îi răspunse indignată:

– Jos te-ai născut şi tot jos îţi duci zilele! Lucru lipsit de melodie ce eşti! Tu nu trăieşti la

înălţime, şi-a vântului cântare nu te atinge.

Apoi frunza tomnatecă se aşternu la pământ şi adormi. Dar la venirea primăverii se trezi din nou – acum, fir de iarbă.

Şi-apoi, când fu încă odată toamnă, iar deasupra coborau prin aer frunze veştede, ea spuse pentru sine: Oh, frunzele astea! Atât de zgomotoase! Îmi împrăştie visele de iarnă. Kahlil Gibran

GRADUL SABIAN AL ZILEI –  9 BERBEC

UN CITITOR ÎN CRISTAL

Cristalul este un simbol al purităţii şi al ordinii şi armoniei din Univers. Acela care ştie să vadă armonia tuturor lucrurilor, păstrând în minte un ideal pur, nealterat de dorinţe meschine, de prejudecăţi limitate, de temeri nejustificate, poate să vadă limpede ceea ce a fost, este şi va fi. Orice om are această capacitate, dar depinde numai de el să şi-o pună în funcţiune la maximum.

GRADUL SABIAN AL NODULUI NORD – 10 BALANŢĂ

O CANOE APROPIINDU-SE DE UN LIMAN SIGUR PRIN APE PERICULOASE

Dacă ştii să vâsleşti printre valurile vieţii, vei reuşi să ajungi cu bine la mal, chiar din furtună. Nu lovi la întâmplare în jurul tău, căci vâsla ta se poate rupe de stânci. Şi nu-ţi pune barca de-a curmezişul valurilor, fiindcă aşa te poţi răsturna. Foloseşte forţa valului ca să ajungi la mal, şi nu lupta cu ceea ce nu poţi învinge. Nu uita că obiectivul tău nu este să învingi valul, ci să ajungi cu bine acasă.