O zi interesantă, Luna este în semnul Fecioarei în conjuncţie cu Marte şi în cuadratură cu Nodurile lunare, aspecte care ne determină să fim mai atenţi la detalii, mai activi şi consecvenţi în acţiuni. În schimb astăzi este Tripura Sundari, un moment de armonie astrală maximă, care ne poate ajuta să fim mai echilibraţi şi să ne bucurăm de ceea ce ne oferă viaţa.
Pe de altă parte vom fi atraşi în multe direcţii, risipindu-ne în cele patru vânturi, lecţia noastră fiind că putem să construim orice pe o fundaţie solidă care este credinţa. Evenimentele sau întâmplările de acum au menirea să ne transmită că nimic nu este stabilit şi că cel mai potrivit este să trăim prezentul dar fiind pregătiţi pentru el. Acest lucru înseamnă acceptare dar şi abandon, adică credinţă necondiţionată în Dumnezeu.
Apoi Luna face opoziţie cu Chiron, ceea ce parcă ne spune că: „Precum mesterul aruncă aurul în topitorie şi-l lasă a se cerne şi a se curăţi prin foc până se vede că străluceşte, tot aşa şi Dumnezeu lasă sufletele omeneşti să fie cercetate de necazuri, până ce se curaţă şi se lămuresc. De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet.” Tratând în acest fel dificultăţile acestei zile şi perioade, meditând la înţelesul problemelor pe care le avem, mai ales astăzi, când Mercur este staţionar direct, avem un beneficiu maxim cel al înţelegerii şi înţelepciunii dobândite prin experienţă.
De la 13.15, după cum spuneam, Mercur revine la mişcarea directă, după ce timp de trei săptămâni ne-a blocat activităţile, comunicarea şi ne-a determinat să ne interiorizăm, să fim mai atenţi la detalii sau la ceea ce îşi doreau de la noi ceilalţi.
Acum, chiar dacă este direct, fiindcă se află în semnul Peştilor, unde este în exil, nu ne putem lăuda că ne limpezim prea mult, ci doar că suntem mai detaşaţi de problemele pe care le consideram insurmontabile cu ceva timp în urmă.
În principal ziua de astăzi este una foarte emoţională şi foarte încărcată, atât afectiv cât şi fizic. De fapt fiecare dintre noi suntem copleşiţi de fel de fel de gânduri sau probleme. Din păcate le dăm o mai mare amploare decât este necesar, din acest motiv îngrijorările noastre vor fi pe măsură.
În rest trebuie să încercăm să nu ne manifestăm prea violent trăirile şi să fim cât mai liniştiţi, măcar următoarele patru zile.
ORA PLANETARĂ A LUI MERCUR
Eu mă trezesc şi răsăritul îmi zâmbeşte
Eu merg şi păsările-mi cântă…
Aceasta zi nicicând nu se va sfârşi
Din ce în ce mai mult iubesc.
Cu pas uşor, pe-a soarelui cărare
Mă îndrept spre pădurea tatălui meu.
Văd cărăruia, dar nu-mi simt picioarele,
Fericirea e fără de sfârşit..
Mi-aduc aminte : şi mai-nainte toate acestea le-am văzut,
Cerul, copacii şi florile,
Privirea însă alata-mi fu, totul în supărare
Şi durere înecat era.
Dar acum – peste tot eşti TU !.
Şi toate sunt la fel, stele şi păsărele,
Doar că eu altfel le privesc:
Fără-ntristare.
Am uitat cum să mă mai încrunt.
Oameni, pe voi toţi eu vă iubesc !.
Dupa Anastasia şi Vladimir Megre – Creaţia, vol IV al seriei Cedrii sunători ai Rusiei
GRADUL SABIAN AL ZILEI – 15 BERBEC
UN INDIAN CONFECŢIONÂND O PĂTURĂ
Munca ta nu trebuie să fie doar un gest de rutină, mecanic, dintr-o obişnuinţă de a face ceva doar ca să ai de unde obţine un venit, ci trebuie să fie o lucrare îndeplinită cu plăcere, bucurie şi creativitate. Ea trebuie să te reprezinte pe tine, cu aspiraţiile şi idealurile tale, şi să te conducă permanent spre împlinirea acestora. Este calea prin care fiecare zi – chiar dacă este o zi de muncă susţinută – iţi va face viaţa mai frumoasă şi mai bogată. Dacă nu ai încă o asemenea muncă, nimic nu te opreşte să o cauţi!
GRADUL SABIAN AL LUI MERCUR – 23 PEŞTI
O INSULĂ NELOCUITĂ
Pare greu de crezut că în secolul al XXI-lea ar mai exista pe Pământ teritorii virgine, nelocuite şi nepătrunse de om. Şi totuşi mai există. În mod similar, mulţi oameni au falsa impresie că deja ştiinţa şi tehnologia au acoperit cam toată aria cunoaşterii, şi că nu mai există prea multe lucruri noi de descoperit. Şi totuşi mai există. Fiecare zi din viaţa noastră este o nouă aventură necunoscută, în lumea celui care suntem noi înşine. Însăşi viaţa noastră este o continuă explorare, o şcoală, iar cei care cred că nu mai au nimic nou de descoperit, aceia nu mai au nici nimic nou de oferit. Şi nu e de mirare că, atunci, viaţa îi părăseşte…