Acest aspect este destul de frecvent, el se repetă aproximativ la 2 ani, dar forţa lui este foarte mare, pentru că ne tulbură profund multe convingeri, pentru că ne aduce în viaţă situaţii prin care suntem forţaţi să devenim noi înşine. Par simple cuvinte toate acestea, dar dacă stăm puţin şi ne gândim la evenimentele ultimelor zile, cu siguranţă vom înţelege sensul lor, vom conştientiza valoarea lor, pentru că nu se poate să nu fi avut un semnal, un eveniment, o situaţie care să ne schimbe atitudinea, care să ne determine să medităm la ceea ce suntem. Trăim nişte vremuri de schimbare, în care nimic numai este aşa cum ştiam, nimic numai are logica cunoscută prin experienţa acumulată, nimic nu se mai poate raporta la ceva fix, ci doar la spiritualitate. Nu sunt o persoană habotnică, nici nu vreau să conving pe nimeni de nimic, doar că acum doar vocea lui Dumnezeu este cea care sufletul nostru o recunoaşte şi o ascultă.
Practic acest aspect, este absolut provocator, la modul în care fiecare va scoate la lumină toate nemulţumirile, frustrările acumulate, dorinţele refulate, determinându-ne la gesturi extreme, la atitudini dificil de înţeles sau de explicat. Ideea nu este de a împiedica manifestarea lor ci de a înţelege care este cauza profundă care a generat tot ce se întâmplă.
Rodica Purniche avea într-un articol o imagine extrem de sugestiva despre Lilith. Îmi permit să o citez, pentru că este cea mai complexa descriere pe care am întâlnit-o şi care explică tot ceea ce se întâmplă acum, ajutându-ne să înţelegem complexitatea situaţiilor. ”Din anul 2000 în.Ch datează un basorelief de teracotă cu imaginea lui Lilith într-o reprezentare de-a dreptul tulburătoare. În partea de jos este un leu desenat din profil dar al cărui cap în semiprofil priveşte parcă în afara imaginii, înspre noi şi totodată dincolo de noi. El este flancat în ambele părţi de către două bufniţe, simbol al nopţii dar totodată şi al înţelepciunii. În spatele acestui leu şi al bufniţei din stânga noastră se mai vede capul celui de-al doilea leu. Pe leul central este aşezată Lilith, în picioare, având aripile lăsate şi păr lung, acoperit cu o tiară piramidală. În ambele mâini, îndoite din cot şi ridicate lateral până la nivelul umerilor, ţine două obiecte identice dar mai greu de definit. Dau de bănuit picioarele, cu brăţări strânse în jurul gleznelor, şi cu câte trei gheare în loc de tălpi şi degete, simbol clar al naturii demoniace. În popor se ştie că demonii pot lua absolut orice înfăţişare, dar nu pot să-şi ascundă ghearele, deoarece ei nu au tălpi. Simbolismul astral este evident: tălpile sunt guvernate de şi totodată corelate cu Semnul zodiacal Peşti, Semn al compasiunii infinite, al credinţei profunde şi al umilinţei (smereniei) – adică toate acele calităţi spirituale complet absente din structura unui demon. De aceea se şi spune că un demon poate imita orice fel de stare, chiar şi de iubire, dar nu va putea imita niciodată o stare de umilinţă. Picioarele acestei Lilith se pretează la două interpretări:
-fie ea este un demon care controlează puterile de orice fel aflate la dispoziţia ei (cei doi lei) şi îndeosebi puterile primare, grosiere
-fie ea este cea care arată că energia Kundalini, lipsită de control şi lăsată latentă, poate ademeni oricând demonii în viaţa noastră; dimpotrivă, transmutată şi sublimată pe etajele superioare ale fiinţei, ea reprezintă alchimia noastră interioară, garanţia elevării noastre erotice şi dobândirea darurilor spirituale (înţelepciunea şi puterea credinţei, care este “puterea din spatele puterii”).
Aripile lăsate în jos, în mod armonios, indică de asemenea şi tendinţa lui Lilith la ocultare, ceea ce ne face să îndrăznim a afirma că, în conformitate cu linia etimologică a denumirii ei ca Mare Preoteasă, Lilith reprezintă şi puterea ocultă a iniţierilor spirituale, cele care accelerează evoluţia şi ajută adeptul /aspirantul la desăvârşire să depăşească toate obstacolele aflate de-a lungul călătoriei spirituale. Fiind cea care cunoaşte numele secret al lui Dumnezeu, este posibil ca ea să reprezinte forţa tainică din om, care, dacă nu este pervertită demonic în sete de putere şi orgoliu, devine, dimpotrivă, motivaţia fundamentală a existenţei sale şi forţa spirituală care, în cele din urmă, conduce la eliberarea ultimă, finală, şi la contopirea cu Dumnezeu.”
Toată această descriere este evidenţiată, provocată să se manifeste de Marte, aflat în semnul Săgetătorului, semn care are şi el însuşi o natură duală, reprezentând pe de-o parte calitatea brută, dură, primitivă dar şi aspiraţia înaltă. Este un semn în sine exaltat, poate de aceea nici o planetă nu este în exaltare în acest semn, căci mai mult decât atât nu se poate. În acest semn dorinţa, putinţa, entuziasmul, acţiunea, sunt un mediu foarte potrivit pentru intervenţia marţiană. De aceea tot ce întreprindem pentru a ne depăşi temerile, pentru a scăpa de sub lanţul fricilor, pentru a avea curajul de fi noi înşine, este susţinut, reuşitele venind de la sine. În schimb orice acţiune care o facem împotriva fiinţei noastre, aduce durere, suferinţă, boală, chinuri şi agitaţie care epuizează toate resursele noastre.
Toate aceste semnale sunt suficiente pentru a ne indica calea corectă şi pentru a ne determina să acţionăm pentru Binele nostru cel mai înalt.
Doamne, noi ştim că adevăratul tău nume este iubire, că a fi în comuniune cu tine înseamnă a împărtăşi aceeaşi vibraţie, aceeaşi frecvenţă care o ai tu, deoarece tu eşti singurul lucru care există în univers.
Astăzi, ajută-ne să fim la fel ca tine, să iubim viaţa, să fim una cu ea, să fim iubire. Ajută-ne să iubim la fel cum iubeşti tu, necondiţionat, fără aşteptări, fără obligaţii, fără judecăţi. Ajută-ne săiubim şi să ne acceptăm pe noi înşine fără a ne judeca, deoarece dacă ne judecăm pe noi, ne vom găsi vinovaţi şi va trebui să fim pedepsiţi.
Ajută-ne să iubim tot ceea ce ai creat tu, necondiţionat, dar mai ales pe celelalte fiinţe umane, îndeosebi pe cei care trăiesc alături de noi, toate rudele noastre şi pe ceilalţi oameni pe care încercăm atât de mult să-i iubim. Deoarece atunci când îi respingem pe ei, noi ne respingem de fapt pe noi înşine, iar atunci când ne respingem pe noi, te respingem pe tine.
Ajută-ne să-i iubim pe ceilalţi aşa cum suntei, necondiţionat. Ajută-ne să-i acceptăm aşa cum sunt, fără a-i judeca, deoarece dacă-i judecăm pe ei, îi vom găsi vinovaţi şi vom simţi nevoia de a-i pedepsi.
Astăzi, curăţă-ne inimile de orice emoţie otrăvită pe care o mai avem, eliberează-ne mintea de orice judecată, astfel încât să putem trăi în pace şi iubire.
Astăzi esteo zi foarte specială. Astăzi ne deschidem inimile pentru a iubi din nou, aşa că ne putem spune unul altuia: „Te iubesc”, fără nici o frică, şi când spun aceasta o spun din tot sufletul. Vino la noi, foloseşte vocile noastre, foloseşte ochii noştri, foloseşte mâinile noastre şi foloseşte-ne inimile pentru a ne oferi celorlalţi într-o comuniune de iubire cu toată lumea. Astăzi, Doamne, ajută-ne să fim la fel cum eşti tu. Îţi mulţumim pentru tot ceea ce primim astăzi, dar mai ales pentru libertatea de a fi cei care suntem cu adevărat. Amin.
Don Miguel Ruiz – Cele patru legăminte