Luna plină din semnul Peștilor, se formează pe 22 februarie la ora 20.21, ea aduce ca de fiecare dată o încărcătură specială, căci amplifică starea emoțională, dar îi blochează exprimarea. Din acest motiv ne este dificil să înțelegem ceea ce avem de făcut și așteptăm să primim răspunsuri din exterior.
Opoziția Lună Soare se formează pe axa Pești – Fecioară, cu Luna în semnul Fecioarei, și pe axa caselor V – XI, de aceea eu cred că de fiecare dată când se află în acest context, starea noastră interioară este extrem de labilă, pentru că ne este greu să ne armonizăm la nivel conștient emoțiile. De aici rezultă o empatie foarte bună, o senzație de lipsă a ceva, și o căutare în exterior a ceea ce ne lipsește. De fapt sunt momente importante de analiză conștientă a trăirilor și senzațiilor personale. Casele ne obligă la creativitate, la concentrarea pe valorile personale, la manifestarea concretă a ceea ce ne reprezintă, în sensul cel mai exact al cuvântului.
Ascendentul momentului se află în semnul Balanței, care ne îndeamnă la exteriorizare și la socializare, doar că oarecum ciudat, căci, așteptările noastre sunt foarte mari, ceea ce ne împiedică să ne simțim mulțumiți. Viaţa este un proces de cooperare între fiinţe, şi dacă avem pretenţia ca viaţa să ofere fără ca noi să oferim ceva, deja suntem în afara ei. Deci, fiecare om poate vedea lucrurile până la adâncimea la care poate pătrunde. Unii oameni trăiesc doar la nivelul fizic al vieţii, se ocupă doar de ce vor consuma şi în ce condiţii vor trăi. Alţii sunt sensibili şi la ceea se întâmplă în sufletul lor, şi ştiu să-şi folosească emoţiile pentru a-şi conduce viaţa înţelept. Iar alţii ştiu că viaţa are şi un sens spiritual, abstract şi totuşi cel mai important. Aceia reuşesc să-i uimească pe ceilalţi prin libertatea şi puterea lor. Dar nu uimirea este scopul vieţii, ci să fim fericiţi. Pe scurt tema acestei perioade este confirmarea valorilor personale prin eliminarea temerilor, ne-ncrederii și eliberarea de frica de a acționa.
Mi se pare interesant că Luna este în inconjuncție cu Descendentul iar Soarele în inconjuncție cu Ascendentul, se obține un fel de configurație de nicovală, doar că aceasta lucrează la nivel subtil, nevăzut și nesesizat, astfel încât simțim limitările, simțim blocajele, doar că nu le înțelegem sensul. Este ca și cum suntem în incapacitatea de a acționa conștient asupra dezvoltării spirituale, căci nu vedem direcția și modul și nu putem înțelege și acceptat informațiile din exterior care ne influențează la nivel inconștient. De aceea se generează un fel de presiune interioară și exterioară, care seamănă cu o nemulțumire, sau cu o neîmplinire, de fapt este o tensiune generată de această trecere prin ”nicovala” care produce transformările fără drept de apel. Mai mult decât atât, opoziția Chiron Jupiter se află pe punctul de mijloc dintre Lună și Ascendent și Soare și Descendent, ceea ce sugerează că se schimbă legile prin care fiecăruia îi este permis să acționeze și să se implice în viața sa, adică cumva sunt niște limite în care ni se lasă libertatea de a ne transforma și a ne ocupa de aspirațiile noastre. Se activează funcţia de întărire trupească a sufletului. Are loc eliberare din karma rasei. În plus are loc și transmutarea faptelor cotidiene în inteligenţă. Toate acestea se bazează pe un proces accelerat de întărire a credinţei care poate deschide un mediu nou, are loc o revizuire a ideilor mergând ”înapoi” la sursă. Toate acestea duc la o trecere critică în revistă a vieţii. Pe de altă parte este nevoie de aplicarea practică a principiilor vieţii obişnuite de iluminare activă sau de trezire forţată spre potenţialităţi interioare.
Apoi Ascendentul este într-o succesiune interesantă de septile, este în septil cu Marte, acesta în septil cu Pluton, Pluton în septil cu Neptun, ele ne spun că ceea ce este obligatoriu de descărcat acum se referă la punerea în acord a conştiinţei cu puterile cosmice și la înţelegerea şi credinţă armonioasă în ordinea şi semnificaţia vieţii.
Descendentul este în septil cu Mercur, acest aspect ne vorbește despre urgența înțelegerii valorilor personale, atât de puțin folosite, și despre o nouă actualizare a efortului personal prin puterea scopurilor nerealizate. De aici rezultă o exprimare de sine dincolo de orice aşteptare dar și o puternică protecţie spirituală. Pe de altă parte, nevoia de prezentare publică a virtuţilor şi standardelor de viaţă și exteriorizarea valorii poate fi împărtăşită cu ceilalţi. Odată ce acest proces de realizare spirituală are loc, se progresează de la standardele exterioare la cele interioare. Și, în acest întreg proces de metamorfoză, apare abilitatea de a ne ridica deasupra vicisitudinilor succesului trecut și credinţa în sine. Rezultă o creștere a puterii creativă din om: relaţia sa cu comportamentul social, o cristalizare, o exploatare de sine. Toate aceste septile sunt puncte de pauză şi de tranziţie, unde sufletul îşi poate evalua progresul, efort gradat și înțelege necesitatea separării de trecut.
Din toate acestea rezultă că ne aflăm la un moment maxim de transformare, care pare dificilă, dureroasă, critică, dar care va construi și va genera valoare.
Am plantat flori noi în gradină. În ziua imediat următoare plantării, plantele trec printr-un șoc al transplantului și arata ca și cum ar fi pe moarte câteva zile la rând, până când se acomodează cu noua lor casă. Așa că le pun ceva mai multă apă și le dau mai multa atenție, pana când se fixează. Lucrul acesta ni se poate întâmpla și nouă, pe măsură ce trecem la niveluri superioare de vibrație: ne găsim într-un mediu nou, nefamiliar, în care nu ne simțim confortabil și ne ia ceva timp să ne fixăm în noua energie. Trecem printr-un șoc al transplantului, până când ne obișnuim cu energia și învățăm să lucrăm cu ea.
Cu toata munca pe care am dus-o ca să ne vindecam, să ne eliberam și să trecem la noua vibrație, ar trebui ca, atunci când ajungem la acest nou nivel, toate să fie bune și frumoase. Dar poate fi cu totul altfel. De fapt, poate fi foarte dificil să ne adaptăm la noua energie, în special dacă ne așteptăm să fie nostim și ușor, pentru că poate fi aproape la fel de rău ca ceea ce am lăsat în urmă. Nu ne aflăm decât în faza de transplant și trebuie să ne obișnuim cu noua noastră casă energetică.
Energiile superioare ne cer să învățăm să fim în spațiul permisivității, o energie nouă și diferită, cu care nu suntem obișnuiți. În acest spațiu, noi suntem cei care creează, dintr-o combinație de intenție și acțiune corecta. Ne stabilim intenția pentru ceea ce ne este necesar și apoi acționăm în moduri orientate și eficiente pentru a ne crea obiectivele. Când forțăm așa cum suntem obișnuiți pentru a ne atinge obiectivele, creăm rezistența. Rezistența ne blochează mișcarea și suntem dezorientați, pentru că lucrurile care ne așteptam să fie ușoare sunt, dintr-o dată, grele. Asta este parte din șocul transplantului care are loc pe măsură ce ne acomodam cu felul în care merg lucrurile și ne adaptăm noului mod diferit de a fi.
Pe lângă asta, trebuie să ne aflăm și în spațiul lipsei atașamentelor, în care totul este posibil și în care permitem evenimentelor și situațiilor să se desfășoare în cel mai bun mod posibil, astfel încât totul devine dinamic. Fiecare situație dă naștere la posibilități suplimentare și rezultatul final poate fi mult diferit de ceea ce ne-am fi așteptat, dar, în același timp, mult mai acordat la propria noastră vibrație. Putem accepta ca acesta să fie noul nostru mod de a fi? Putem permite vieților noastre să se desfășoare în cel mai bun mod posibil și să fim deschiși să trăim în posibilitate în loc de așteptare? Este o mare schimbare pentru noi, o schimbare la care va trebui să ne adaptăm, dar rezultatele la care vom ajunge vor fi cu mult mai mărețe și mai minunate decât ne putem imagina.