Mercur - ştiinţă şi filosofie

Denumită în astrologie “planetă interioară” iar în astronomie cunoscută sub numele de “planeta extremelor”, Mercur pare a fi o gazdă mai mult decât neospitalieră pentru orice vizitator. Nu are atmosferă sau, dacă are, ea este foarte slabă, alcătuită din heliu şi hidrogen. Prin această atmosferă prea subţire şi care nu poate împrăştia lumina, cerul  este întotdeauna negru iar Soarele se vede de 2 ori şi jumătate mai mare decât de pe Terra. Mercur nu are absolut nici un satelit natural, suprafaţa sa este complet pustie şi conţine piscuri muntoase, văi, reziduuri de praf arămiu şi cratere (formate de meteoriţii care au lovit-o şi din vulcanii existenţi la momentul formării planetei, în urmă cu 4,5 miliarde de ani). Oamenii de ştiinţă cred că Mercur are o crustă de rocă foarte subţire la exterior şi un mijloc format din fier sau din alt metal. Deşi este cea mai apropiată planetă de Soare, este posibil să existe gheaţă în apropierea polilor, în regiuni aflate tot timpul în umbra. Informaţiile ştiinţifice pe care le deţinem astăzi în urma survolării planetei în anii ’75 pot constitui “cardul de identitate” al planetei:

• între Mercur şi Soare este o distanţă medie de 58.000.000 km;
• Mercur se apropie de Soare până la o distanţă de 46.000.000 km;
• Mercur are un diametru de 4.878 km (un sfert din diametrul Terrei);
• este penultima planetă ca mărime din sistemul nostru solar (ultima este Pluto);
• este cu puţin mai mult de 2 de ori mai mic decât Pământul şi un pic mai mare decât Luna;
• mişcarea de revoluţie a lui Mercur este de 88 de zile (este anul planetar cel mai scurt);
• viteza de deplasare a lui Mercur este de 47 km/secundă (este cea mai rapidă planetă);
• ziua mercuriană are 59 de zile terestre;
• Mercur se învârteşte o dată in jurul Soarelui şi o dată şi jumătate în jurul axei proprii;
• Mercur revine după 78,99494 ani la aceeaşi poziţie şi în aceeaşi zi (realizând astfel un ciclu mercurian complet);
• apogeul său relativ (punctul de pe orbită în care ea se află la cea mai mare distanţă faţă de Terra) este la 12º37’ Săgetător şi se produce de câteva ori pe an, atunci când Mercur se află în mişcare directă şi conjunct cu Soarele;
• apogeul său absolut este la 255º53’ longitudine (15º53’ Săgetător) şi se realizează mult mai rar, atunci când Mercur realizează conjuncţia cu Soarele în vecinătatea afeliului lui, lucru care se petrece mult mai rar.

Se vede de pe Pământ numai prin telescop, dimineaţa şi la apus, întotdeauna numai aceeaşi faţă, datorită poziţiei ei în raport cu Terra..

Mercur prezintă o impresionantă şi totodată uluitoare diferenţă de temperatură între zi şi noapte, de 600º. Astfel, pe Mercur poţi ori să îngheţi, ori să te carbonizezi. La răsăritul Soarelui este o temperatură de -183 C°, dar ea devine +407 C° la amiază. Nopţile şi zilele planetei durează câte trei luni terestre fiecare, decalaj total “personal” pe care nu îl mai întâlnim la nici o altă planetă. În timpul lungii sale zile Mercur acumulează lumina solară pentru a o transmite apoi mai departe în timpul la fel de lungii sale nopţi.
Probabil că aceste chestiuni au fost foarte bine cunoscute de marii iniţiaţi ai vechilor civilizaţii, ele justificând denumirea pe care Mercur o poartă în astrologie: aceea de “planetă androgină”, capabilă să preia “sexualitatea” planetei cu care realizează un anumit aspect. De exemplu, în prezenţa lui Marte, Mercur este masculin şi pasional, în vreme ce, în prezenţa lui Venus, Mercur este feminin şi afectiv. Androginitatea sa nu vizează însă numai această chestiune, ci absolut tot ceea ce ţine de perechile de contrarii. De exemplu, în relaţie directă cu Soarele, Mercur prezintă o natură fierbinte şi uscată, profund emisivă, cerebrală, dar adeseori capabilă să activeze aspecte net superioare ale mentalului nostru. În relaţie directă cu Luna, Mercur prezintă o natură rece şi umedă, profund receptivă, emoţională, specifice mentalului inferior (denumit şi “mintea senzorială”).
Această versatilitate a făcut ca lui să i se atribuie o importanţă cu totul deosebită în astrologie, aproape toate ramurile acestei ştiinţe bazându-se suficient de mult pe Mercur. Este suficient să menţionăm astrologia financiară sau anumite cicluri ale pieţelor de mărfuri, ale burselor, direct legate de influenţa sa. Nu în ultimul rând, astrologia medicală nu poate trece cu vederea contribuţia sferei sale de forţă planetară în procesele circulatorii, respiratorii, reumatice, dar mai ales în procesele mentale de toate felurile, cum, de altfel, absolut toate procesele de vindecare au nevoie de contribuţia lui energetică. Primele etape ale învăţării, vorbirea (şi, de aici, absolut toate domeniile comunicării), călătoriile, transporturile de orice fel, comerţul, limbile străine, vecinii, informaţia, formarea şi informarea  – practic tot ce are legătură directă cu mişcarea, cu schimbarea şi cu reciprocitatea sunt legate în mod obligatoriu de influxurile astrale ale lui Mercur.

Marii mistici, marii înţelepţi şi marii iniţiaţi care au avut revelaţia totală a Divinului vorbesc în toate practicile spirituale de cunoaşterea şi transcenderea mentalului, o chestiune mercuriană înainte de toate. O minte “fierbinte” este o minte aflată în permanentă entropie, incapabilă să se focalizeze şi să se concentreze pe o durată dată asupra unui demers sau proces, pentru că ea este implicată profund în ceea ce face. O minte “rece” este o minte ordonată, lucidă, detaşată, capabilă să discearnă între obiectiv şi subiectiv, între efemer şi etern, între aparenţă şi esenţă. De asemenea, “mintea fierbinte” ne determină să acţionăm “în afara noastră”, devenind maimuţica veşnic doritoare de tot ceea ce o încântă. “Mintea rece” ne ajută să ne interiorizăm, să căutăm în noi înşine realitatea ultimă şi esenţa noastră reală care este cea divină. Mintea este cea care ne ajută să evoluăm, dar numai de noi depinde dacă ea devine stăpânul şi astfel duşmanul nostru, sau dacă ea devine ajutorul şi astfel prietenul nostru.
Această chestiune poate fi uşor înţeleasă de persoanele aflate pe o cale de evoluţie spirituală autentică, unde au posibilitatea să înveţe şi să înţeleagă ce înseamnă cu adevărat sufletul. Pentru că, în realitate, sufletul este cel ce controlează mintea, iar mintea, la rândul ei, este cea care controlează corpul. Atunci când între minte şi suflet apar rupturi, fiinţa umană aproape că devine un fel de robot uşor de manipulat şi de îndoctrinat, pentru că pierde relaţia cu scânteia divină din ea, localizată la nivelul sufletului. Atunci însă când sufletul este trezit, fiinţa umană dezvoltă în mod natural intuiţia, înţelepciunea şi capacitatea de a-şi subordona Minţii Divine mintea individuală. Putem fi cultivaţi şi inteligenţi, putem avea diplome peste diplome şi studii peste studii, fără ca înţelepciunea şi intuiţia să fie măcar parţial active. În acest sens, propriile noastre cunoaşteri devin cu uşurinţă propriile noastre limitări, câtă vreme noi nu avem capacitatea de a vedea dincolo de ele. Diplomele şi titlurile, cariera, averea şi banii rămân aici, pe Terra, înţelepciunea, intuiţia, discernământul, elevarea spirituală merg cu noi Acolo, în faţa lui Dumnezeu-Tatăl, dând “seama” despre reuşita vieţii noastre pământene.

O ultimă chestiune pe care merită s-o avem în vedere este aceea că Mercur este asociat în astrologie cu Elementele Aer şi Pământ, datorită guvernărilor care i-au fost atribuite, şi anume, asupra Semnelor zodiacale Gemeni şi, respectiv, Fecioară. În mod cu totul neaşteptat pentru unii însă, Mercur tinde să dovedească o relaţie deosebită cu Elementul Eter (sau Akasha, în tradiţia orientală). Deşi acest al cincilea Element nu are o manifestare “concretă” în plan terestru (concretă aşa cum o au aspectele grosiere ale Elementelor subtile Aer, Foc, Apă şi PĂmânt), el pare a fi cumva reprezentat de planeta Mercur care, din punctul de vedere al polarităţii energetice, este – aşa cum am discutat mai sus  – “ planeta androgină” (adică şi feminină, Yin (-), şi masculină, Yang (+)). Dacă Eterul/Akasha este o energie potenţială neutră (nemanifestată dar conţinând în ea cele două aspecte polar opuse), planeta Mercur este un rezonator energetic care face ca această energie potenţială să devină energie dinamică (în manifestare), într-unul dintre aceste aspecte energetice, Yin (-) sau Yang (+). Eterul/Akasha este o parte importantă a tuturor proceselor, evenimentelor sau formelor de viaţă existente. Natura lui neutră din punct de vedere energetic (0) corespunde, cel mai adesea, momentelor de trecere (hiatus) de la un nivel de manifestare/exprimare/existenţă la altul. La modul general, ne mulţumim să spunem că, în realitate, el impregnează tot ce există şi cuprinde, totodată, acest Tot. Marile tradiţii spirituale îi atribuie planetei Mercur o influenţă cosmică subtilă superioară şi, dacă am înţeles corect cele spuse aici, realizăm cu uşurinţă de ce.