Soarele este, peste tot în Univers, indiferent despre ce fel de univers este vorba – galaxia noastră, alte galaxii, alte sisteme solare sau, referitor la lumile din noi, universul nostru interior, fie el fizic sau spiritual – un centru, un focar energetic de cea mai mare intensitate, care răspândeşte şi transmite Lumina şi Iubirea lui Dumnezeu, prin intermediul căldurii, al Focului cosmic conţinut în fiinţa sa. El străpunge orice abis, orice întunecime şi orice întuneric, fie acesta fizic sau mental, precum ignoranţa în toate aspectele ei, simbolizând astfel, totodată, şi conştiinţa activă, solară, capabilă să descopere, să înţeleagă, să asimileze informaţia şi, ulterior, s-o şi transmită celorlalţi.
Iată ce scria Emanuel Swedenborg acum aproape trei veacuri:
“131. (…) înţelegerea depinde de modul în care este receptată Lumina Cerului, deoarece ea reprezintă adevărul divin ce emană din Dumnezeu care este Soarele şi care permite îngerilor nu doar să vadă ci, de asemenea, să şi înţeleagă. Lumina din Ceruri este intensă. Întreaga Lumină din Ceruri provine de la Dumnezeu care este aici Soarele. Adevărul Divin care provine de la Dumnezeu este vizibil în Ceruri sub forma luminii. Această lumină iluminează atât vederea, cât şi înţelegerea îngerilor şi a spiritelor. Lumina iluminează de asemenea înţelegerea oamenilor aflaţi în lumea fizică.“ (Cap. VIII)
“170. Apoi ei au întrebat cum apare Dumnezeu în prezenţa îngerilor din lumea noastră. Le-am spus că El apare în Soare ca un om, înconjurat de focul Soarelui care este sursa întregii lumini de care se bucură îngerii din Ceruri. Căldura radiată din Soare este binele Divin iar lumina lui este Adevărul Divin, ambele provenind din Iubirea Divină care este aspectul înflăcărat care Îl înconjură pe Dumnezeu în acel Soare. Însă acel Soare poate fi văzut doar de către îngerii din Ceruri şi nu de spiritele de dedesubt, deoarece acestea sunt mai la distanţă de receptarea binelui iubirii şi a adevărului credinţei decât îngerii din Ceruri. Răspunsul la întrebările lor despre Dumnezeu şi înfăţişarea Sa în prezenţa îngerilor din lumea noastră le-a fost acordat deoarece Dumnezeu a binevoit să se manifeste înaintea lor şi să restabilească ordinea care a fost perturbată de spiritele rele din lumea noastră de care spiritele cele bune s-au plâns. Acesta este motivul pentru care am fost dus acolo, pentru a fi martor la acest lucru.” (Cap. XIII, Pământurile Universului, Editura Sapientia, Bucureşti, 2003, traducere Daniel Cihodaru)
Soarele este locuit. Locuitorii lui sunt nişte fiinţe foarte speciale, sunt fiinţe de lumină, foarte pure, care aparţin unor planuri angelice foarte înalte, direct legate de inima divină – nu întâmplător Soarele este considerat inima fiinţei umane, inima sistemului nostru planetar, inima Universului pentru vechile tradiţii spirituale, pentru că el este o părticică din inima reală a lui Dumnezeu. De fapt, toţi sorii sunt o părticică din inima lui Dumnezeu.
Ce este cu ciclul de 11 ani al petelor şi al erupţiilor solare? Este un fel de “bioritm cosmic” al sistemului nostru planetar. Momentul în care au loc aceste erupţii solare sunt momente în care sfera de forţă planetară a Soarelui îşi manifestă puterea de exorcizare (de ardere a răului), puterea de purificare (de ardere a impurităţilor) şi puterea vitală (puterea de a da viaţă).
Calitati pe care le poate oferi Îngerul sferei de forta planetara a Soarelui: solaritate, bucurie, vitalitate, creativitate, bunăstare.
Calitatea care îl reprezinta: manifestarea tuturor lumilor posibile, spaţialitatea. Energia fundamentală de care răspunde în întregul Univers (de inimile tuturor sorilor şi sistemelor planetare) este numită în tradiţia hindusă jivana (însufleţirea).
Această calitate se simte din plin la nativii Semnelor de Foc şi mai ales la nativii Leu, cu condiţia ca aceste fiinţe să fie armonioase din punctul de vedere al energiei solare.
Soarele acţionează prin intermediul a şapte “sedii energetice” care, în fiinţa umană, sunt reprezentate prin cei şapte centri de forţă, şi cu ajutorul a 12 energii speciale care, în ordine, sunt:
1. cea care conferă (dăruieşte) căldură;
2. cea care emană căldură (căldura pe care o primeşte constant de la Dumnezeu);
3. cea care ocroteşte cunoaşterea;
4. cea care produce raze (care menţine viaţa);
5. cea care arde (de iubire pentru Dumnezeu);
6. cea care străluceşte (prin produsul muncii sale, prin faptele, realizările sale);
7. cea care este roşu-purpurie (cea care simbolizează principiul alchimic activ);
8. cea care dăruieşte bucurie (bucuria împlinirii, a fuziunilor amoroase);
9. cea care îl face să fie universal (prezent peste tot);
10. cea care îl face să fie cunoscut (ca autoritate);
11. cea care adună apele (cunoaşterii);
12. cea care manifestă Conştiinţa divină (cea care conferă Eliberarea Ultimă).
Darurile vieţii, succesul, creativitatea, fericirea, iluminarea şi LUMINA îi aparţin, ca atribute divine pe care Îngerul sferei de forţă planetară a Soarelui le poate manifesta.. Prin intermediul Soarelui el modulează, atât pentru locuitorii tuturor planetelor cât şi pentru locuitorii Terrei, influxul astral al Semnului zodiacal Leu. Prin intermediul acestui influx, Îngerul trimite spre planul Pământului scânteia de viaţă, adevărul, bucuria, capacitatea de a crea lumea în care visăm să trăim creativitatea la toate nivelele – de la dragostea de frumos care ne impulsionează să ne dinamizăm calităţile pentru a crea şi a explora lumea prin intermediul talentelor noastre artistice până la crearea propriu-zisă a vieţii. El deţine flacăra iluminării care ne conferă capacitatea de a realiza ce calităţi avem, cât şi de a ilumina cu flacăra proprie talentele celorlalţi. Locul pe care îl ocupă în tema natală acest Semn zodiacal reprezintă domeniul de viaţă în care deţinem puterea radiantă dătătoare de viaţă a acestui înger, prin care hrănim şi facem să crească nevoia noastre de iubire, frumuseţe, fericire şi puritate.
Ideea-forta a îngerului sferei de forta planetara a Soarelui: Sunt una cu Dumnezeu în fiecare clipă. Aparţin Divinului şi nu pot eşua.
Arhetipul sufletului pe care îl dinamizează în fiinţa umană este unul masculin, şi anume regele, caracterizat de generozitate atunci când acţionează împreună cu Îngerul sferei de forţă planetară a lui Jupiter şi eroul spiritual, atunci când acţionează împreună cu Îngerul sferei de forţă planetară a lui Marte.
Ziua de post, cu consacrarea roadelor postului către Dumnezeu, pentru a intra în comuniune cu îngerul sferei de forţă planetară a Soarelui, este duminica.
Plantele care ne pun la unison cu sfera de forţă planetară a Soarelui, amplificând rezonanţa cu el sunt plante aromatice precum bujorul, rostopasca, muşeţelul, gălbenelele, dafinul, troscotul, măghiranul, genţiana, angelica, rozmarinul, şofranul, busuiocul; de asemenea, floarea-soarelui (culeasă la amiază şi la mijlocul tranzitului solar prin Semnul zodiacal Leu, când energia sa este maximă).
Putem invoca Îngerul sferei sale de forţă sau putem folosi plantele menţionate pentru: vitalitate, solaritate, combaterea anemiei şi a anumitor boli de piele, pentru purificarea sângelui şi pentru ameliorarea tulburărilor circulatorii, pentru amplificarea creativităţii artistice, a puterii de dăruire afectivă necondiţionată, a aspiraţiei spirituale.
Momentul cel mai bun pentru astfel de practici spirituale este amiaza zilei (mijlocul zilei, când Soarele culminează la meridian – când el ocupă cel mai înalt punct pe Cer). Ele ne ajută să intrăm într-o stare de profundă comuniune cu Îngerul sferei de forţă planetară a Soarelui, dar şi în rezonanţă cu Soarele nostru natal, cu tipul de energie solară pe care am primit-o la naştere în conformitate cu bagajul karmic specific acestei existenţe.
Fiecare grad al Zodiacului este, în sine, o mică lecţie spirituală, o mică etapă alchimică din devenirea noastră permanentă. Cunoscând aceste lecţii şi meditând asupra lor, putem creşte interior zi după zi şi an după an. Iniţiaţii au denumit aceste lecţii “simboluri ale gradelor sabiene”, prin “grad sabian” înţelegând acel grad care, odată activat de prezenţa Soarelui în sfera lui energetică, susţine un eveniment transformator, conform specificului său. (Vezi şi lucrarea “Simbolurile Sabiene” – Adrian Mândruţă-Tănăsescu, Editura Theta, Bucureşti, 2005)
