Constelaţia Berbecului

Constelaţia este legată prin nume şi nu prin influenţă de Berbecul zodiacal. În privinţa suprafeţei pe care o ocupă, se pare că nu există o înţelegere perfectă între astronomi, unii dintre ei localizând constelaţia între 26º Berbec şi 17º Taur, iar alţii între 3º şi 25º Taur. Este o constelaţie micuţă care răsare toamna târziu sau la începutul iernii, spre sud, având forma unui braţ uşor îndoit. Grecii antici spun că, într-un astfel de moment, au văzut un berbec auriu zburător care a traversat marea, purtând un băieţel în spinare şi îndreptându-se către această constelaţie, pe care apoi aşa au şi numit-o: constelaţia Berbecului. Cele mai vechi texte babiloniene, cca 4000-3000 în.Ch., înainte ca acest grup de stele să fie văzut ca având forma unui berbec, le-au numit „Lu-hun-ga”, fermierul, fiinţă umană ţinând un bici în mână cu care îmboldeşte Taurul Ceresc. Stelele ei roşiatice la răsăritul lor heliacal, primăvara foarte devreme, marcau timpul primului semănat. Datorită fenomenului de precesie, echinocţiul vernal s-a mutat treptat dinspre constelaţia Taurului către constelaţia Berbecului, generând nevoia de o nouă călăuză pentru mulţimile cereşti. Astfel, singuratica stea Hamal (aflată astăzi în Alpha Arietis şi a cărei denumire este de origine arabă, hamal însemnând „berbec”), a devenit Kakkab Lulim, constelaţia Berbecului care, asemenea Taurului, reprezintă regalitatea şi virilitatea, datorită simbolului capilar al coarnelor (în tradiţia esoterică, acest simbol indică o capacitate deosebită a conducătorilor spirituali de a controla şi folosi benefic şi la voinţă cele două energii fundamentale ale Creaţiei, polar opuse şi complementare totodată, Yin-Yang. În textele astrologice antice este asociată cu legenda grecească a Lânii de Aur, deşi imaginea apare încă din astrologia egipteană timpurie. Toate stelele fixe din această constelaţie se aflau în Semnul Taurului acum 200-300 de ani. Hamal a domiciliat acolo până pe la anul 600, iar Botein cam până pe la anul 500 d.Ch. La aceeaşi perioadă constatăm o schimbare radicală în civilizaţia umană, deoarece oamenii trec de la viaţa nomadă la realizarea primelor imperii care să-i ţină laolaltă, în pace şi siguranţă, ceea ce a însemnat însă, în egală măsură, şi exploatarea celor cuceriţi de către cuceritori. Stelele fixe considerate importante sunt Mesarthim (01º47’ Taur), Sheratan (03º11’ Taur), Hamal (06º53’ Taur) şi Botein (19º27’ Taur).

Cea mai luminoasă stea este Hamal, o stea roşie uriaşă dar care pare galbenă şi care se observă şi cu ochiul liber. Altă stea la fel de luminoasă este Lambda Arietis, de lângă Hamal, care este o stea dublă. Steaua dublă Mesarthim din Gamma Arietis, identificată în 1644, este una dintre primele stele duble văzute cu telescopul. În ceea ce priveşte influenţa constelaţiei, Ptolemeu nu menţionează o influenţă generală, ci afirmă că stelele poziţionate pe capul figurii au natura lui Marte şi Saturn, cele de pe gura figurii acţionează în maniera lui Mercur şi uneori a lui Saturn, cele corespunzătoare piciorului ascuns au o natură similară lui Marte, iar cele de pe coadă sunt de natura planetei Venus.