Multe persoane mă întreabă ce sunt acelea simboluri sabiene şi de ce apar zilnic în previziuni. În fiecare zi sunt două simboluri, unul legat de ziua în care ne aflăm şi este dat de gradul Soarelui iar altul de guvernatorul zilei săptămânii în care ne aflăm, care este dat de gradul planetei care guvernează ziua, de exemplu, marţea este Marte.
În acest fel avem un set de două imagini care se repetă extrem de rar. Ideal, pentru ca imaginea să fie completă, am avea nevoie de trei simboluri, încă mă gândesc care ar trebui să fie acela.
De fapt, simbolurile reprezintă un set de imagini, care au fost obţinute prin meditaţie – revelaţie, şi care, ar trebui interpretate personal. Adică se citeşte mesajul, de exemplu: O FEMEIE ÎNLĂTURÂND DOUĂ PERDELE ÎNTUNECATE CE ÎNCHID INTRAREA UNEI CĂI SACRE, ne imaginăm un tablou cu această scenă, ne concentrăm şi o să vedem detalii interesante în el, apoi analizăm ce ne trezeşte: curiozitate, teama de necunoscut, curaj, interes. Interpretările simbolurilor au fost făcute de persoane care au văzut în ele un mijloc excepţional de a răspunde la nivel subtil provocărilor vieţii sau situaţiilor complicate. Fiecare dintre noi are însă capacitatea de a înţelege şi vedea mesajul personal. Evident că trebuie răbdare, dorinţă de descifrare, încredere şi multă iubire.
Întreaga poveste a Simbolurilor Sabiene este înglobată în culturile antice din Orientul Mijlociu. Marc Edmund Jones, astrologul care a dat naştere Simbolurilor Sabiene împreună cu Elsie Wheeler, simţea că o mână nevăzută lucra pentru a scoate la lumină Simbolurile. El a scris, în cartea sa "Simbolurile Sabiene în Astrologie": "Întreaga lucrare Sabiană (...) a însemnat în principal un fel de pipăire a Mesopotamienilor antici şi a rădăcinilor asociate lor, sau un fel de utilizare a unei matrici de concluzii bine motivate, din care se pare ca a izvorât o mare parte a limbii şi a notaţiei sale, sau a abstracţiunii matematice şi a realizărilor ştiinţifice." Jones se referea la antica frăţie Mesopotamiană a Sabienilor. El credea că există o "străveche matrice mentala", aflată în spatele "experimentului" din punct de vedere spiritual.
Poporul Sabian a fost o veche rasă de alchimişti, trăind în Harran, un oraş de pe malurile fluviului Eufrat, în Mesopotamia (cunoscută azi ca Irak). Harran a existat din al III-lea mileniu î.Chr. până în secolul al XIII-lea d.Chr. Era un centru al comerţului cu metale şi un loc unde se păstra filosofia vechilor Chaldeeni, care s-au numărat printre fondatorii astrologiei. Sabienii au păstrat şi dezvoltat tradiţia astrologiei Chaldeene, când aceasta dispăruse din alte părţi. Sistemul lor sofisticat de alchimie asocia cele 7 planete (cunoscute pe atunci) cu metale, culori şi numere. Ultimul templu rămas în picioare, al vechii lor religii, era un templu lunar, distrus de tătari în 1032. Comunitatea însăşi a dispărut în timpul invaziilor mongole din secolul al XIII-lea, când sursa ei de apă a fost deviată spre o aşezare învecinată, astfel încheindu-se lunga şi ilustra ei istorie.
Sau cum spune Dane Rudhyar: "Simbolurile Sabiene sunt... o serie de imagini simbolice menite să trezească, în cel care le studiază, realizarea puterii propriului său spirit creator."
