1 - Luna, Soarele şi ciclul feminin de 28 de zile
Un ritm biologic destul de bine cunoscut este ciclul menstrual al femeii. Acesta, din momentul stabilizării lui şi până la apariţia unei eventuale sarcini sau instalarea climacteriului, se repetă la intervale de 28±2 zile (cf.prof. Dr. C. Dumitrache & al., 1997, p.113).
Se consideră uneori că perioada de 28 de zile a acestui ciclu este determinată de influenţa Lunii. Într-adevăr, 28 de zile reprezintă timpul în care radiaţia electromagnetică venită de la Lună este receptată în mod continuu de pe Pământ: de la prima apariţie a Lunii sub formă de Crai Nou, trecând prin fazele de Primul Pătrar, Lună Plină şi Ultimul Pătrar, până la dispariţia ei de pe cer, înainte de următoarea Lună Nouă. De fapt, intervalul între 2 conjuncţii Soare-Lună, deci între 2 configuraţii de Lună Nouă (reprezentând perioada sinodică a Lunii) este de 29,5 zile. Eliminând însă 1,5 zile (reprezentând 5% din 29,5 zile) care ar echivala intervalul de timp din vecinătatea momentului conjuncţiei, când Luna nu e vizibilă (întrucât se află între Pământ şi Soare) iar radiaţia ei luminoasă e îndreptată în sens opus Pământului, se obţin 28 de zile.
Putem emite astfel ipoteza că o contribuţie semnificativă la stabilirea duratei de 28 de zile a ciclului feminin a avut-o Luna, prin radiaţia ei specifică, percepută în mod continuu pe intervale de 28 de zile.
Pe de altă parte, îndreptându-ne atenţia asupra Soarelui, remarcăm că şi perioada de rotaţie sinodică a Câmpului Magnetic Interplanetar, generat de Soare în jurul ecuatorului său, este de circa 28 de zile. Asta înseamnă că la aproximativ 28 de zile, Pământul este măturat de o aceeaşi linie de câmp magnetic interplanetar. O variaţie de 28 de zile a fost observată şi în intensitatea radiaţiei cosmice galactice din anii 1971-1979 - posibilă consecinţă a modulării ei de către radiaţia cosmică solară.
Interesant este că perioada de rotaţie sinodică a Soarelui, adică intervalul ce separă două „priviri" succesive către Pământ ale unui anumit punct de pe Soare (la latitudinea solară de 17°) este de 27,3 de zile. Astfel, unele fenomene ale activităţii solare induc pe Pământ efecte geofizice cu aceeaşi periodicitate. De exemplu, furtunile geomagnetice recurente, produse de impactul cu magnetosfera terestră a curenţilor de particule din găurile solare coronale, se repetă la intervale de circa 27,3 de zile. Dar şi perioada rotaţiei siderale a Lunii, adică timpul scurs între două treceri succesive ale Lunii prin acelaşi punct de pe ecliptică, este tot de 27,3 de zile. Încă odată, mişcarea Soarelui rimează cu cea a Lunii!
În astrologie, Luna este patroana casei a IV-a, a familiei, în vreme ce Soarele răspunde de casa a V-a, a creaţiei şi procreaţiei. Iată cum, prin mişcarea lor conjugată, cele doua luminarii pot contribui la sporirea membrilor familiei!
2 - Planeta Venus şi durata gestaţiei
Se ştie că, la specia umană, perioada de gestaţie durează circa 9 luni. Limitele ei fiziologice normale sunt între 250 şi 310 zile, cu o medie de aproximativ 280 de zile (cf.C. Maximilian, 1980, p.122).
Perioada sinodică a lui Venus este de 584 zile şi reprezintă timpul scurs între formarea consecutivă a două configuraţii spaţiale identice între Pământ, Soare şi Venus; de exemplu, intervalul dintre două conjuncţii superioare. În decursul unei perioade sinodice, Venus parcurge etapele: conjuncţie superioară, elongaţie (diferenţă de longitudine faţă de Soare) maximă estică, maxim de strălucire ca Luceafăr de seară, staţionară cu inversarea aparentă a sensului mişcării (începe retrogradarea), conjuncţie inferioară, staţionară cu inversarea aparentă a sensului mişcării (revine la mersul direct), maxim de strălucire ca Luceafăr de dimineaţă, elongaţie maximă vestică, şi din nou conjuncţie superioară. După cum Luna devine invizibilă în momentul conjuncţiei cu Soarele, la fel şi Venus dispare de pe cer la conjuncţii Soare-Venus, indiferent dacă ele sunt inferioare (când Venus se află între Pământ şi Soare, radiaţia ei fiind reflectată spre Soare, deci în sens opus Pământului) sau superioare (când Venus se află de partea opusă a Soarelui, radiaţia ei fiind îndreptată spre Pământ dar suferind interferenţe cu fluxul solar).
Am remarcat că intervalul dintre două conjuncţii succesive Soare-Venus, făcând abstracţie de felul lor (inferioare sau superioare), fiind egal cu jumătate din perioada ei sinodică, are 292 de zile. Acest fapt se poate vedea şi din tabelul cu conjuncţiile Soare-Venus între noiembrie 1990 şi ianuarie 2006, din articolul „Pentagrama lui Venus" de Mihaela Dicu (revista Astrele nr.13). Receptarea emisiei lui Venus este optimă în intervalul dintre conjuncţii, când ne este accesibil cel puţin o parte a discului planetei iluminat de Soare. Fix la conjuncţie inferioară, Venus îndreaptă spre noi partea opusă impactului cu radiaţia solară, deci emisia ei în direcţia Pământului e mult scăzută. După cum, fix la conjuncţie superioară, între noi şi Venus se interpune Soarele, care îi perturbă radiaţia. Eliminând cele 12 zile (reprezentând 4% din totalul de 292 zile), de slăbire a radiaţiei venusiene din vecinătatea momentului de conjuncţie, rămâne perioada de 280 de zile de gestaţie a omului! Apariţia din nou a lui Venus, după ce a fost în conjuncţie cu Soarele şi reluarea recepţiei terestre a emisiei ei electromagnetice, după o anumită pauză, poate fi numită Venus Nou, în analogie cu Craiul Nou lunar.
Desigur, în cazul ideal, gestaţia ar trebui să fie încadrată de cele două conjuncţii succesive, mai precis de momentele apariţiei şi dispariţiei radiaţiei venusiene. De obicei, însă, gestaţia are un anumit decalaj faţă de răstimpul când radiaţia planetei Venus se poate percepe în mod distinct. Putem totuşi presupune că, la originile lui, ciclul prenatal de 9 luni a fost stabilit pe baza influenţei radiaţiei planetei Venus, resimţită în mod continuu pe intervale de 280 de zile. Posibil chiar ca însăşi disponibilitatea spre gestaţie, cu efortul aferent din partea organismului matern, să fie declanşată de primul impuls al radiaţiei venusiene (Venus Nou), resimţită din nou pe Pământ, după întreruperea din momentul conjuncţiei planetei Venus cu Soarele.
