Astrologia este o ştiinţă ezoterică, probabil cea mai înaltă dintre ele, dar este ezoterică. Ea poate fi adaptată acestor vremuri, prin credinţă, pentru că Însăşi astrologia s-a schimbat. Ea nu mai este ca în trecut la fel de exactă, pentru că în trecut Destinul era doar dat, acum oamenii evoluând pot să îşi schimbe sau să îşi construiască Destinul, dacă înţeleg Cine sunt şi ce au de făcut. Aşa că rolul astrologului este de a ajuta ca fiecare să descopere toate acestea. De aceea Credinţa şi Religia (să nu uităm că acest cuvânt îşi are etimologia în relegare – adică conectare, sau interconectare – şi nu se referă la un rit ci la capacitatea de a crede în Dumnezeu şi în acest context folosesc cuvântul) sunt extrem de importante, la fel ca şi puterea mentală de a înţelege construcţia Universului nostru.
Fiecare horoscop cuprinde în primul rând în el informaţii despre Soartă dar şi despre Cine suntem fiecare în parte. Iar pentru a ne împlini Soarta fiecare avem Îngerul păzitor şi Îngerii specifici care corespund construcţiei personale dar şi Îngerii specifici care ne ajută să evoluăm, să ne transformăm gândirea şi acţiunile. În acest punct se întâlneşte astrologia cu Angelologia.
Scopul lui Dumnezeu, în ceea ce-l priveşte pe omul ce a urmat căderii lui Adam, este mântuirea şi reîntoarcerea lui la starea iniţială. Ca un Tată iubitor, El dă povăţuitori copiilor oamenilor sub forma profeţilor şi a marilor căpetenii şi, de asemenea, îi pune pe sfinţii Săi îngeri să-i ajute, să-i păzească, să-i protejeze şi să le dea învăţătură.
Sfinţii îngeri stau în prezenţa lui Dumnezeu, privind faţa Domnului. „Îngerii sunt mai mult decât purtătorii mesajelor divine şi călăuzitorii oamenilor: ei sunt chiar  purtătorii Numelui şi ai Puterii lui Dumnezeu. Nimic trandafiriu şi nici o dulcegărie poetică nu poţi găsi la îngerii din Biblie: ei sunt licăririle luminii şi puterii Domnului Atotputernic”. Mai mult, muritorii nu pot să înţeleagă libertatea sfinţilor îngeri şi întinderea intelectului lor, neîmpiedicat de creierul fizic. Limpezi cum e cristalul şi fără greşeală, necunoscând nici durere, nici lipsă, netulburaţi de îndoială sau teamă, nici bărbat, nici femeie, ei sunt frumuseţe, iubire, viaţă şi acţiuni, sudate într-o negrăită perfecţiune individuală. Într-un anume sens, dacă poate fi exprimat astfel, ei sunt sinele individualizat al propriilor atribute ale lui Dumnezeu.  Fiinţa lor este susţinută de bunătatea lui Dumnezeu şi ei participă la puterea, înţelepciunea şi dragostea Lui. Sunt înălţaţi prin laudele şi mulţumirile lor continue. De la început înălţaţi spre Dumnezeu, cea mai mare bucurie a îngerilor a fost să aleagă liber pe Dumnezeu şi să-I ofere viaţa toată lor, într-o nesfârşită iubire şi cinstire. Toate cetele cereşti au luat parte de la început la împlinirea voinţei lui Dumnezeu: Serafimii (Isaia 6, 2), Heruvimii (Iezechiel 10, 1), Scaunele (Coloseni 1, 16), Domniile (Coloseni 1, 16), Stăpânirile (1 Petru 3, 22; Efeseni 3, 10), Puterile (1 Petru 3, 22), Începătoriile (Coloseni 1, 16; Efeseni 3, 10), Arhanghelii (1 Tesaloniceni 4, 16) şi Îngerii. Cele 9 coruri au fost şi sunt întotdeauna la dispoziţia lui Dumnezeu, gata oricând să-I îndeplinească cu precizie planurile.
De la început, aceste cete îngereşti au fost concepute ca împărţite în trei ierarhii. Sfântul Dionse Areopagitul le numeşte „coruri”. Acesta este termenul cel mai potrivit, pentru că întreaga lor activitate este ca un veşnic cânt de laudă şi de mulţumire Celui Preaînalt. Întâi vin Serafimii, Heruvimii și Scaunele. Aceştia sunt sfetnici şi nu au de-a face direct cu oamenii, ci sunt cufundaţi într-o nesfârşită iubire şi adorare a lui Dumnezeu. Nici o altă creatură nu este capabilă de o dragoste atât de intensă faţă de Dumnezeu. Apoi vin Domniile, Stăpânirile şi Puterile. Ele sunt înţelese ca fiind conducătorii spaţiului şi stelelor. Planeta noastră, în consecinţă, ca parte a galaxiei, este sub domnia lor. În alt fel, noi nu avem contact direct cu al doilea cor. În al treilea rând vin Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii. Aceştia au în sarcina lor specială pământul nostru. Ei sunt executanţii voinţei lui Dumnezeu. Studiul nostru se va ocupa mai ales de acest al treilea cor de îngeri. Arhanghelii sunt individualităţi distincte şi sunt un ordin al fiinţelor cereşti în ele însele, împărţind natura lor şi cu Domniile şi cu Îngerii. Şi ei sunt mesageri, ca şi îngerii. Sunt şapte Arhangheli pomeniţi, dintre care primii patru sunt menţionaţi cu numele lor în cărţile Bibliei.
Cu cât cunoaştem mai mult despre îngerii luminii, cu atât suntem mai puternici în înclinarea noastră înspre bine şi spre atingerea menirii. Părintele Arsenie Boca spunea că Dumnezeu a Creat un Înger pentru fiecare nevoie a noastră. Evident este o metaforă, doar că noi nici nu ne gândim câţi Îngeri aşteaptă să le solicităm ajutorul pentru a ieşi din situaţiile dificile.
Credinţa în Sfinţi îngeri şi încrederea în îngerul păzitor fac indiscutabil parte din învăţăturile lui Dumnezeu Iisus Hristos. Cuvintele Lui justifică încrederea noastră în ei şi validează rugăciunea noastră smerită: „Înger al lui Hristos, păzitorul meu cel sfânt, acoperitorul sufletului şi al trupului meu, rogu-te luminează-mi această zi şi de toată viclenia vrăjmaşului mă izbăveşte; povăţuieşte-mă înspre tot lucrul bun şi aşează-mă pe calea mântuirii. Amin” (din Cartea Ortodoxă de Rugăciuni).
Ioan Damaschinul spune foarte frumos despre Îngeri: „Sunt puternici şi gata să îndeplinească voinţa Dumnezeirii şi natura lor este înzestrată cu o asemenea iuţime încât oriunde harul dumnezeiesc le porunceşte să fie, ei se şi află acolo. Ei sunt păzitorii împărăţiilor pământului; sunt aşezaţi deasupra naţiunilor şi religiilor încredinţate lor de către Creator; guvernează treburile noastre şi ne aduc sprijin. Şi motivul, desigur, este acela că sunt aşezaţi deasupra noastră de porunca şi voinţa divină şi se află întotdeauna în preajma lui Dumnezeu. Ei Îl contemplă pe Dumnezeu în raport cu putinţa lor, şi asta le este hrana. Se află deasupra noastră, pentru că sunt necorporali şi sunt desprinşi de orice patimă trupească, deşi nu sunt lipsiţi de patimă: pentru că numai Divinitatea este dincolo de pasiune. Ei iau diferite forme la porunca Stăpânului lor şi astfel se descoperă ei înşişi oamenilor şi le dezvăluie misterele divine”.