Astăzi este Joia Mare o zi importantă pentru fiecare dintre noi, din punct de vedere spiritual. O zi în care ar trebui să învăţăm smerenia, iubirea de semeni, să înţelegem că în faţa lui Dumnezeu toţi suntem egali. Tot ceea ce s-a întâmplat în această zi, toate întâmplările prin care a trecut Iisus, ne vorbesc despre Iubire, ca Lege nouă.  „Când omul primeşte ceva dumne­ze­iesc, inima i se bucură. Când primeşte ceva diavolesc, inima i se tulbură. Când inima creştinului primeşte ceva de la Dumnezeu, nu mai caută să se în­credinţeze pe altă cale străină că acel lucru provine de la Domnul. Prin însăşi această lucrare se convinge că a primit ceva ceresc. Şi asta pentru că simte roadele Duhului – dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea, curăţia (Ga­la­teni 4,22-23). (…) Sfântul Macarie Egipteanul explică; chiar dacă Satana va reuşi să arate vedenii luminoase, totuşi, cu nici un chip nu va putea produce o stare de pace în inimă. Prin acest semn se cunosc lucrările lui”. (Un serafim printre oameni – Sfântul Serafim de Sarov; Ed. Egumeniţa). Pentru cei care sunt pe un drum spiritual acum ar fi minunat să înțeleagă, să se ghideze după inimă și, atunci când sunt tulburați, să-și corecteze atitudinea interioară prin rugăciune, prin meditație, prin fapte bune, prin schimbări de gândire. Noi discernem cu inima, iată ce idee minunată și, cred eu, adevărată! S.N Lazarev, un bioterapeut rus care a raportat multiple vindecări prin rugăciune şi schimbarea atitudinii interioare a omului, spune – între altele – că “evenimentele sunt provocate de subconştientul omului. Tot ce se întâmplă în jurul unui om corespunde în totalitate cu starea lui emoţională. În jurul nostru nu se poate întâmpla nimic agresiv dacă în sufletul nostru nu există agresivitate”. Iar atunci când recunoaştem agresivitatea sau slăbiciunea, de orice natură ar fi ea, facem un pas uriaş către noi înşine, dar puţin mai întregi, puţin mai curaţi şi puţin mai buni. Să-ţi înţelegi slăbiciunea şi s-o recunoşti deschide porţile de aur ale adevărului interior, prin care ţi se schimbă automat energia. Căci slăbiciunea, nefericirea, suferinţa, durerea, disperarea, or ura reprimate se pot ivi năstruşnic, or violent din lumea evenimentelor. Maria Timuc