Ieri, adică aseară a fost pe cer un superb Crai Nou, mi se pare cea mai frumoasă imagine pe cer a Lunii. Probabil pentru că ea indică Lumina care niciodată nu va dispare, speranța, continuitatea. De la această imagine a Lunii, m-am gândit că numai la poporul român există această expresie de ”crai”, care teoretic are o plajă foarte mare de definiții, de la fiu de împărat până la un terchea berchea, vestitor, vagabond, călător, comunicator, în toate cazurile indicând o persoană lipsită de griji, ca un copilaș, probabil asociată cu iresponsabilitatea, dar de fapt este o inocență senină. Dacă ne gândim cât de important este craiul, observăm că românii au dat numele Piatra Craiului, unui dintre masivii muntoși total diferit din punct de vedere petrografic, de lanțurile muntoase vecine: Leaota, Bucegi, Făgăraș, Păpușa. Acest munte poate că simbolizează cel mai bine momentul de Crai Nou, este abrupt, colțuros, stâncos, greu accesibil, ascunde deosebite comori ale naturii unice în lume (ghințura galbenă, floarea de colț, garofița pietrei craiului în mod special, unică în lume). În acești munții este renumită o grotă în care nimeni nu a putut filma nimic, localnicii spunând că aici a fost peștera marelui Dac Gebeleizis, tot în acești munții este o stâncă numită La Vânturi, nu pentru că acolo ar bate vântul, ci pentru că orice hârtie căreia îi dai drumul, nu cade ci se înalță și nu 1- 2 metri ci până nu se mai vede. Se pare că mai există un astfel de loc în China, pe vârful Huashan, terasa Jue Wian Tai ceea ce tradus semnifică Întâlnirea nemuritorilor.  În vremurile de demult, chinezii mergeau pe acea terasa și își scriau dorințele pe hârtie, apoi trimiteau hârtia către zeii nemuritori, pentru a li se împlini dorințele. La noi lucrurile stau ceva mai simplu și cu toate ca nimeni nu trimite mesaje zeilor, oamenii au venerat dintotdeauna locul, considerându-l ca fiind sfânt.

Inspirându-mă de la acest munte mi se pare că momentul de Crai nou aduce un fel de înălțare sufletească, o unitate interioară căci atunci suntem una cu sufletul, o atenție constructivă și credința în continuitate. Oricum sunt sigură că oricare dintre noi, atunci când vede această imagine are o tresărire de bucurie în suflet, uită pentru moment de toate grijile și necazurile și zâmbește.

M-am gândit că acest zâmbet ne sugerează pășirea spre o perioadă relaxată a anului, în care fiecare începem să așteptăm Crăciunul, momentul nașterii Mântuitorului, dar și a sufletului nostru, din negura greutăților acumulate un an. Astăzi Soarele trece în semnul Săgetătorului, ceea ce aduce o importantă schimbare de vibrație, căci scăpăm aparent de sub presiunea lui ”trebuie” a Scorpionului. În plus Neptun revine la mișcarea directă și simțim mai bine informațiile care vin spre noi, suntem mai deschiși către tot ceea ce înseamnă informații subtile, dar și mai vulnerabili la incertitudini și chestii neclare, acceptând de multe ori ciudățenii.

Un rol important în perioada cât Soarele se va afla în semnul Săgetătorului îl joacă planeta Venus și Mercur, acestea două vor colabora așa încât să ne orientăm toate gândurile, ideile, informațiile, acțiunile, spre creșterea și transformarea sufletească. Vom fi mânați de la spate să ne concentrăm atenția spre destinul personal și spre acele domenii sau persoane prin intermediul cărora să putem să ne atingem menirea. Mercur va acționa într-o manieră unică, el generând sau readucând în discuție situații extrem de complexe care să ne trezească la realitatea spirituală. Aspectele pe care aceste planete le formează în următorul interval, trezesc şi dinamizează o stare armonioasă, spiritul de iniţiativă, conferă claritate în gândire, trezeşte simţul practic, ingeniozitatea. Totodată, aceste planete amplifică memoria şi puterea intelectului, fac să se manifeste din plin curajul şi ne susţin să ducem la bun sfârşit acţiunile importante, mai ales la nivel spiritual, pe care le-am început. Sunt facilitate manifestarea capacităţilor de studiu, de înțelegere sau oratorice. Autodepăşirea, cât şi afirmare lucidă şi detaşată sunt la ordinea zilei. Este o perioadă favorabilă pentru împărtăşirea plină de responsabilitate a cunoştinţelor spirituale ce au fost acumulate şi pentru studiul rodnic al lucrărilor spirituale de valoare. Cu toate acestea este important să nu uităm în acest interval că atunci când începem o experienţă nouă, este posibil să fim stângaci, să ne descurcăm greu, dar acesta nu trebuie să fie un motiv pentru a renunţa. Avem nevoie de exerciţiu şi de înţelegerea fondului problemei, pentru a ne dezvolta abilităţile şi a lucra cu o viziune cât mai completă.

Avem mare nevoie în săptămânile care vor urma de îngerul nostru păzitor, toate aspectele astrale ne indică că este momentul să ne reîntoarcem către interiorul nostru, fiind important să ne regăsim credinţa şi să descoperim iubirea necondiţionată faţă de apropiaţii noştri. Atât de mare este iubirea şi compasiunea lui Dumnezeu pentru Creaţia Sa, încât El ne-a dăruit fiecăruia dintre noi câte un înger păzitor. Aceşti îngeri ne ajută să trecem cu bine peste lecţiile vieţii. Ei sunt pentru fiecare dintre noi îndrumători, protectori, inspiratori, prieteni. În funcţie desigur şi de aspirația fiecărei fiinţe umane, relaţia cu îngerul păzitor este cea mai intimă şi profundă relaţie, până la întâlnirea ghidului spiritual. Îngerii noştri păzitori sunt alături de noi mereu şi le putem cere ajutorul ori de câte ori suntem în dificultate. Ei sunt dispuşi să ne ajute, trebuie doar să le cerem asta. Misiunea îngerului nostru păzitor este aceea de a ne însoţi, de a ne inspira şi de a ne impulsiona spiritual pe parcursul întregii noastre vieţi.

Pentru a sublinia şi mai mult rolul şi ajutorul extrem de important al îngerului păzitor, tradiţia creştină arată că, în anumite condiţii (de exemplu, atunci când este apelat cu fervoare), îngerul păzitor poate interveni rapid şi profund în evoluția noastră spirituală, el putând chiar să obţină Graţia lui Dumnezeu pentru iertarea greşelilor noastre.